Trei sferturi din regiunile lumii predispuse la secetă sunt în pericol să se confrunte cu penurii extreme de apă, cunoscute sub numele de secete “Ziua Zero”, în acest secol, iar unele dintre acestea ar putea fi afectate chiar înainte de 2030.
Conform unui studiu recent, aproape trei sferturi din zonele predispuse la secetă la nivel global vor fi expuse riscului de penurii critice de apă, denumite secete “Ziua Zero”, până în anul 2100, dacă emisiile de gaze cu efect de seră nu sunt reduse. O treime dintre aceste regiuni ar putea fi afectate chiar înainte de 2030. Zonele amenințate includ orașe din SUA, regiunea mediteraneană și sudul Africii.
“La un moment dat, apa ar putea pur și simplu să se termine,” a declarat Christian Franzke, climatolog și liderul proiectului la Centrul pentru Fizica Climei din cadrul Institutului pentru Știința de Bază de la Universitatea Națională Pusan din Coreea de Sud, pentru Live Science. “Ești acasă, deschizi robinetul în bucătărie sau în baie și nu curge apă.”
Conceptul de secetă “Ziua Zero” — când cererea locală de apă din partea populației, industriei și agriculturii depășește oferta de apă regională asigurată de precipitații și rezervoare — a câștigat notorietate după anul 2018. O secetă de lungă durată a redus nivelurile apei în barajele din jurul orașului Cape Town, Africa de Sud, aproape de un nivel critic. Dacă acesta ar fi fost atins, majoritatea aprovizionărilor cu apă ar fi fost întrerupte, lăsând aproximativ 4 milioane de oameni fără apă. Din fericire, restricțiile severe privind utilizarea apei au fost eficiente, iar câteva luni mai târziu, ploile abundente au permis recuperarea nivelurilor barajelor.
Acest incident nu a fost izolat. Pe 19 iunie 2019, orașul Chennai din India, care la acea vreme avea o populație de aproximativ 11 milioane de locuitori, a declarat că ziua zero a fost atinsă, deoarece toate cele patru mari rezervoare ale orașului se uscaseră. Oamenii au fost nevoiți să aștepte ore în șir pentru a primi o mică alocare de apă adusă cu camioane din alte zone.
Este bine cunoscut faptul că schimbările climatice vor usca multe regiuni prin reducerea precipitațiilor, debitului râurilor și nivelurilor rezervoarelor. Pentru a determina când și unde vor lovi cele mai severe penurii de apă, Franzke și colegii săi au utilizat modele climatice ce includ consumul uman de apă, precum și precipitațiile și debitul râurilor.
Echipa a folosit Modelul de Sistem Terestru Comunitar (CESM), de la Centrul Național pentru Cercetare Atmosferică din SUA, și modelul Centrului Național Francez de Cercetări Meteorologice (CNRM), analizând ce s-ar întâmpla sub două scenarii – unul cu emisii medii de gaze cu efect de seră, care este aproximativ traiectoria actuală a lumii și se preconizează că va rezulta într-o încălzire de aproximativ 2.7 grade Celsius față de nivelurile preindustriale până în 2100. Celălalt scenariu presupune emisii mai mari, cauzate de rivalități naționale și cooperare globală redusă, și se estimează că va duce la o încălzire de aproximativ 3.6 grade Celsius.
Ambele scenarii CNRM prognozează că cel puțin jumătate din regiunile afectate de secetă vor suferi penurii de apă fără precedent până în 2100, cu 22% dintre acestea confruntându-se cu problema înainte de 2030.
Poll: Care credeți că ar trebui să fie prioritatea principală în lupta împotriva penuriilor de apă la nivel global?






























Leave a Reply