În cadrul unui studiu recent, oamenii de știință britanici au fost surprinși să descopere că imensele bancuri de krill din Antarctica joacă un rol foarte important în stocarea carbonului. Se estimează că peste douăzeci de milioane de tone de dioxid de carbon sunt stocate în fiecare an.
Reamintim că krillul este o crustacee mică de apă rece care se hrănește în principal cu fitoplancton și constituie o parte fundamentală a rețelei trofice. De fapt, acestea sunt esențiale pentru dieta balenelor, pinguinilor și focilor. În 2019, un studiu a dezvăluit o migrație a bancurilor de krill antarctic (Euphausia superba) de peste 400 km spre sud, mai exact la patru grade de latitudine în Oceanul Austral. Această situație este extrem de îngrijorătoare pentru fauna care depinde de aceste crustacee pentru hrană, mai ales că bancurile pot conține până la treizeci de miliarde de indivizi.
Un studiu publicat în revista Nature Communications s-a concentrat asupra krillului din Antarctica. Această cercetare, condusă de Imperial College London (Marea Britanie), arată că aceste crustacee joacă, de asemenea, un rol excepțional în stocarea carbonului. Se estimează că acestea stochează mai mult de douăzeci de milioane de tone de dioxid de carbon în fiecare an. „Krillul antarctic este afectat de schimbările climatice rapide din regiunile polare și de extinderea pescuitului. Prin urmare, populațiile de krill și habitatul lor merită să fie protejate pentru a păstra acest prețios rezervor de carbon”, se arată în studiu. Este vorba despre carbonul albastru, adică dioxidul de carbon eliminat din atmosferă de ecosistemele oceanice de coastă. Până în prezent, însă, oamenii de știință care studiau acest subiect se concentrau în principal pe rolul plantelor acvatice. Prin urmare, cercetătorii britanici au fost uimiți să descopere contribuția semnificativă a krillului la acest proces. În plus, această contribuție nu este adusă de crustacee ca atare, ci mai degrabă de excrementele lor.
Autorii studiului au arătat că fitoplanctonul de care se hrănește krillul utilizează carbonul din atmosferă pentru fotosinteză. Sechestrat în excrementele krillului, carbonul se scufundă și se depune pe fundul oceanului. Pentru Emma Cavan, autoarea principală a studiului, această veste neașteptată ar trebui să constituie un stimulent puternic pentru ca autoritățile să facă mai mult pentru a proteja apele Oceanului de Sud și fauna sa, inclusiv krill-ul.
