Simțul olfactiv ar putea să fi reprezentat pentru ființele umane moderne un avantaj evolutiv asupra altor specii umane (neandertalienii, de exemplu) similar celui conferit de limbaj; aceasta este concluzia unui studiu apărut în paginile revistei „Nature Communications”.
În cadrul studiului, un grup internațional de cercetători (printre care Markus Bastir și Antonio Rosas, paleoantropologi de la Departamentul de Paleobiologie al Muzeului național de Științe Naturale din Madrid și Giorgio Manzi, de la Departamentul de Biologie Ambientală al Universității La Sapienza din Roma) a analizat cranii provenite de la Homo sapiens, Homo neanderthalensis și Homo erectus. S-a descoperit că anumite arii ale creierului și în mod deosebit lobii temporali („sediul” capacităților cognitive, limbajului, memoriei și funcțiilor sociale) și bulbii olfactivi sunt mai voluminoși la Homo sapiens decât la celelalte specii umane (față de Homo neanderthalensis, de exemplu, diferența este de 12%). De aici și ipoteza că aceste două zone ale creierului funcționează în sinergie și că, pentru evoluția ființei umane moderne, au fost mult mai importante decât se credea.
„Am utilizat o nouă metodă foarte precisă de măsurare și comparare a volumului ariilor din interiorul craniilor provenite de la fosile datând de acum două milioane de ani, care ne-a permis să obținem modele tridimensionale prin intermediul cărora să analizăm detaliile structurilor interne”, a explicat unul dintre cercetătorii implicați în studiu. Astfel oamenii de știință au putut remarca la Homo sapiens o suprinzătoare variație a structurii interne a ariilor cerebrale care găzduiesc regiunile olfactive și temporale. „Aceste variații nu au apărut atât de evidente în craniile de Neanderthal studiate: diferitele trasee evolutive ale acestor două specii ar putea fi parte din procesul care duce la două scheme distincte de H. neanderthalensis și H. Sapiens”, a mai adăugat specialistul.
Sursa: Le Scienze
