Iranul este recunoscut pentru duritatea impresionantă a betonului creat aici, unul dintre cele mai rezistente tipuri din lume – așa-zisul „beton cu performanțe ultra-ridicate” (UHPC) – capabil să reziste la cutremure și, posibil, chiar la cele mai puternice bombe de distrugere a bunkerelor.
Inginerii iranieni s-au specializat în realizarea unor materiale de construcții extrem de rezistente, deoarece țara din sud-vestul Asiei se află într-o zonă foarte activă seismic. Dar, americanii privesc lucrurile dintr-o perspectivă diferită: dat fiind interesul guvernanților iranieni pentru uraniul îmbogățit, autoritățile SUA se așteată ca betonul dur al Iranului să fie folosit pentru a proteja de eventualele bombardamente instalații nucleare ascunse.
UHPC este compus, ca și betonul convențional, din nisip și ciment, dar acestora li se mai adaugă quartz pur și diferite tipuri de metale și fibre care întăresc compoziția. UHPC poate rezista unor presiuni și compresii mai mari decât alte forme de beton, fiind totodată mai flexibil și mai durabil.
Desigur, chiar și UHPC mai poate fi îmbunătățit și ingineri precum Mahmoud Nili, de la Universitatea Bu-Ali Sina din Hamadan, și Rouhollah Alizadeh, de la Universitatea din Teheran lucrează la integrarea unor fibre de polipropilenă și a diferitelor tipuri de nanoparticule de oxizi metalici în structura super-betonului pentru a-i spori proprietățile în vederea uzitării sale în scopuri civile, o nouă generație de UHPC întrezărindu-se la orizont.
Totuși, ceea ce îi îngrijorează pe americani și nu numai este potențialul pentru aplicații militare al UHPC, mai ales în urma unor studii din 1995, 2004, 2006 și 2008, care au probat și confirmat capacitatea betonului ultra-performant de a rezista impactului cu proiectile din oțel.
Chiar Leon Panetta, secretarul apărării din SUA, a recunoscut recent că noile bombe americane de distrugere a bunkerelor – Massive Ordnance Penetrator (MOP), transportate de bombardierele B-52 – au nevoie de îmbunătățiri pentru a distruge cele mai adânci și solide bunkere iraniene.
O bombă MOP cântărește 13 tone și poate străpunge 60 de metri de beton obișnuit, însă poate penetra numai prin opt metri dintr-un beton doar de două ori mai dur. Din perspectiva americanilor, singura soluție ar rămâne lovirea repetată a aceleiași ținte în același punct, un lucru destul de dificil. Ar fi, într-adevăr, rușinos, ca forțele aeriene SUA să primească ordinul de a distruge instalațiile nucleare ale Iranului, iar în urma bombardamentului bunkerele să rămână intacte.
Foto: DoD
