“Bomba de metan” din Arctica nu ar putea exploda odată cu dezghețarea permafrostului, sugerează un nou studiu

În adâncurile solului Arctic, un factor major ce influențează schimbările climatice viitoare stă ascuns sub formă de microorganisme care metabolizează carbonul, transformându-l în dioxid de carbon și metan, un gaz cu efect de seră mult mai potent. Pe măsură ce aceste soluri se încălzesc, cantități tot mai mari de carbon sunt eliberate, ceea ce ar putea declanșa un ciclu de încălzire globală adesea numit “bomba de metan”. Totuși, cercetări recente asupra microbilor din solurile Arctice indică faptul că acest ciclu devastator nu este inevitabil.

Prin catalogarea tipurilor de microbi găsiți în solurile permafrostului din întreaga Arctice, precum și în permafrostul recent dezghețat, un grup de cercetători a oferit o imagine mai clară a diversității microbiale din solurile Arctice și a modului în care aceste comunități microbiale se schimbă odată cu încălzirea mediului lor. Un rezultat cheie al studiului lor, publicat recent în revista Communications Earth and Environment, este că în anumite condiții, microbii care consumă metan ar putea fi mai numeroși decât cei care produc metan în Arctica, ceea ce înseamnă că solul ar putea deveni de fapt un absorbant de carbon.

“Se poate ca aceste sisteme, din diverse motive, să nu producă de fapt metanul pe care credem că sunt capabile să-l producă”, a declarat Jessica Buser-Young, microbiolog la Universitatea din Alaska Anchorage, care nu a fost implicată în cercetare.

Din 2010, un consorțiu de oameni de știință din Europa a fost implicat în colectarea probelor de permafrost în Arctica, săpând prin stratul superior al solului și până în pământul permanent înghețat de dedesubt. Colectarea acestor probe este dificilă în regiunile vaste, îndepărtate și înghețate ale lumii, dar grupul a reușit să obțină probe din Canada, Groenlanda și Siberia.

În noul studiu, cercetătorii au realizat analize genomice ale microbiomului din opt probe de permafrost și sol pan-arctic, precum și probe de permafrost intact și degradat din apropierea orașului Fairbanks, Alaska. Ei s-au concentrat în special pe microbii, atât bacterii cât și archaea, care fie eliberează, fie consumă metan, un gaz cu efect de seră care poate fi de 30 de ori mai potent decât dioxidul de carbon.

Când cercetătorii au examinat datele, prima surpriză a venit din lipsa diversității atât a microbilor producători de metan, sau metanogeni, cât și a celor consumatori de metan, sau metanotrofi, a spus coautorul studiului Tim Urich, microbiolog la Universitatea din Greifswald, Germania.