Ce s-ar fi întâmplat dacă adevărata amenințare la adresa Pământului ar veni de la… Venus?

Venus, „sora” Pământului, a fascinat întotdeauna astronomii. Cu toate acestea, ceea ce este mai puțin cunoscut este faptul că această planetă misterioasă este însoțită de o populație de asteroizi discreti care ar putea reprezenta într-o zi un pericol real pentru planeta noastră. Acești asteroizi, numiți coorbitali ai lui Venus, urmează o traiectorie apropiată de cea a planetei în jurul Soarelui, ceea ce face ca detectarea lor să fie deosebit de dificilă de pe Pământ. Asteroizii coorbitali au practic aceeași orbită ca Venus, orbitând Soarele în sincron cu acesta. Aceasta înseamnă că orbitează cu aproximativ aceeași viteză și pe o traiectorie similară, ceea ce îi „ascunde” în luminozitatea intensă din apropierea Soarelui, așa cum se vede de pe Pământ. Până acum, doar aproximativ douăzeci dintre ei au fost identificați, dar noi cercetări sugerează că există mult mai mulți.

Potrivit unei echipe de cercetători conduse de Valerio Carruba de la Universitatea din São Paulo (Brazilia), acești asteroizi co-orbitali sunt mult mai numeroși decât se credea anterior. Studiul lor scoate la iveală o populație încă în mare parte necunoscută, dificil de observat din cauza proximității lor solare și ai cărei unii membri s-ar putea apropia periculos de Pământ. Acești asteroizi sunt clasificați drept asteroizi potențial periculoși atunci când depășesc 140 de metri în diametru și se apropie la 0,05 unități astronomice de orbita noastră. Acest prag de proximitate ridică îngrijorări cu privire la potențialul lor de impact asupra Pământului.

Situația este și mai complicată de natura haotică a traiectoriei lor. Asteroizii care co-orbitează în jurul lui Venus au un „timp Liapunov” de aproximativ 150 de ani. Simplu spus, aceasta este perioada dincolo de care devine practic imposibil să se prezică cu exactitate mișcarea lor. Orbita lor intră apoi într-o zonă de instabilitate unde cea mai mică schimbare le poate perturba complet traiectoria. Astfel, chiar dacă astronomii pot urmări acești asteroizi timp de câteva decenii, este dificil de prezis cu certitudine dacă în cele din urmă vor traversa calea Pământului sau, mai rău, se vor ciocni cu acesta.

Pentru a înțelege mai bine riscurile, cercetătorii au efectuat simulări numerice pe o perioadă de 36.000 de ani. Rezultatele sunt îngrijorătoare. Acestea indică existența unei populații semnificative de asteroizi co-orbitali cu excentricitate scăzută – adică cei cu orbite apropiate de un cerc perfect – care ar putea provoca numeroase întâlniri apropiate sau chiar coliziuni cu Pământul. Conform studiului, acești asteroizi cu orbite mai puțin alungite (excentricitate mai mică de 0,38) reprezintă un risc real, deoarece traiectoria lor poate traversa cea a planetei noastre. Acest factor complică și mai mult monitorizarea și evaluarea pericolelor.

Principala problemă constă în observare. Telescoapele terestre au o fereastră de observare foarte limitată pentru scanarea regiunii din jurul Soarelui, din cauza luminozității ridicate și a poziției scăzute a acestor obiecte pe cer. Această limitare îi împiedică pe astronomi să identifice cu ușurință co-orbitalele lui Venus. O speranță, însă, se află în viitorul Observator Vera Rubin, a cărui cameră ultra-puternică ar putea, în condiții optime, să detecteze unii dintre acești asteroizi anterior „invizibili”. Dar chiar și acest instrument excepțional ar putea să nu fie suficient pentru a detecta întreaga populație. Prin urmare, cercetătorii sugerează că o soluție ideală ar fi lansarea unei misiuni spațiale dedicate, cu o constelație de sonde poziționate în jurul lui Venus. Aceste observatoare ar putea apoi scana continuu regiunea și detecta aceste corpuri cerești ascunse.

Apărarea împotriva amenințărilor legate de impactul asteroizilor a devenit o prioritate pentru agențiile spațiale. NASA, de exemplu, a finalizat recent cu succes misiunea DART, care a demonstrat capacitatea de a devia un asteroid prin modificarea traiectoriei sale. Acest tip de intervenție ar putea salva Pământul de la o catastrofă similară cu cea care a cauzat dispariția dinozaurilor. Totuși, pentru ca o astfel de misiune să aibă succes, este esențial să se cunoască în avans traiectoria precisă a asteroizilor potențial periculoși. Cu obiecte la fel de imprevizibile precum co-orbitalele lui Venus, această sarcină este cu atât mai complexă.

Studiul publicat pe serverul de preprinturi arXiv.org și trimis către Astronomy and Astrophysics subliniază, așadar, necesitatea intensificării monitorizării acestor asteroizi ascunși. Pericolul lor potențial, împreună cu dificultatea lor de observare, îi face o prioritate pentru cercetarea astronomică și apărarea planetară. Pe scurt, deși Venus continuă să ne uimească prin asemănările sale cu Pământul, ne amintește și că spațiul din apropierea sistemului nostru solar rămâne un teritoriu complex, plin de surprize. Asteroizii co-orbitali ai lui Venus, invizibili, dar nu inofensivi, ar putea reprezenta o nouă provocare pentru protejarea planetei noastre în deceniile următoare.

Știință&Tehnică

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România