Capelin, un mic pește arctic esențial pentru ecosistemele marine, se adună în fiecare an pentru a se reproduce, atrăgând mii de prădători, în special codul atlantic. Anul acesta, oamenii de știință de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT) și de la Institutul Norvegian de Cercetări Marine au observat unul dintre aceste evenimente de prădare la o scară fără precedent. Concluziile au fost prezentate într-un articol publicat în Communications Biology. Studiul unor astfel de fenomene în imensitatea oceanului în mișcare constantă reprezintă o provocare majoră pentru oceanografi. Cum putem observa milioane de pești interacționând la zeci de kilometri distanță? Pentru a obține răspunsuri, cercetătorii au folosit tehnologie avansată, numită Ocean Acoustic Waveguide Remote Sensing (OAWRS), care este capabilă să cartografieze populații mari de pești folosind undele sonore. Trimițând unde acustice dintr-o barcă, sistemul captează ecourile returnate de bancurile de pești, un pic ca un radar. Acest sistem de imagistică, conceput să funcționeze pe o suprafață de sute de kilometri pătrați, face posibilă urmărirea mișcărilor peștilor în timp real și înțelegerea modului în care se grupează. Pentru a captura cu precizie interacțiunile dintre specii, cercetătorii echipei MIT au folosit, de asemenea, o tehnică multispectrală care analizează sunetele pe baza frecvențelor specifice speciei. Datorită acestui fapt, ei au reușit să deosebească capelinul, cu vezici înotătoare mici și rezonante (organe interne umplute cu gaz care le permit să-și controleze flotabilitatea în apă), de cod, cu vezici mai mari care vibrează la frecvențe joase.
În timpul observațiilor din Marea Barents, în largul coastei norvegiene, comportamentul capelinului a evoluat rapid o scară excepțională. La începutul zilei, acești pești mici erau împrăștiați în grupuri mici, căutând un loc unde să-și depună ouăle. Cu toate acestea, pe măsură ce se mișcau, au început să se adune pentru a forma un banc gigantic. Cercetătorii estimează că aproximativ douăzeci și trei de milioane de capelini au format un punct fierbinte de aproximativ zece kilometri lungime și s-au deplasat ca un val coerent. Această grupare, deși defensivă, a atras rapid atenția codului, care, de asemenea, s-a grupat pentru a forma o școală masivă pentru a se hrăni. În câteva ore, aproape 2,5 milioane de cod s-au adunat pentru a ataca capelinii. Evenimentul de prădare care a urmat a fost atât spectaculos, cât și devastator: peste zece milioane de indivizi au fost consumați în câteva ore, ceea ce reprezintă mai mult de jumătate din școala inițială. Niciodată până acum un astfel de eveniment nu a fost observat sau documentat în ocean.
Capelinul joacă un rol crucial în ecosistemele marine ca pradă pentru multe specii, cum ar fi codul, focile și diverse păsări marine. Dispariția sa, sau o reducere a populației sale ar putea să afecteze întregul ecosistem și să provoace un efect domino care ar afecta speciile care depind direct sau indirect de acest mic pește pentru a supraviețui. Deși această capelinii reprezintă doar o mică parte din populația totală, cercetătorii cred că încălzirea globală ar putea agrava acest tip de fenomen.
Odată cu topirea gheții arctice, acești pești trebuie să înoate din ce în ce mai departe pentru a găsi locuri de reproducere potrivite, ceea ce îi face mai vulnerabili la prădători. Cercetătorii subliniază că acest tip de prădare pe scară largă ar putea crește odată cu schimbarea condițiilor climatice, ceea ce ar reprezenta un risc pentru stabilitatea populațiilor de capelini și, prin extensie, pentru echilibrul marin în general.
Echipa de cercetători intenționează să folosească tehnologia OAWRS pentru a studia alte specii în anii următori. Prin această activitate, ei speră să ofere informații cheie organizațiilor de conservare a marinei pentru a preveni prăbușirea anumitor populații de pești, prin detectarea punctelor fierbinți unde prădarea este cea mai intensă și presiunile ecologice sunt cele mai mari. În viitor, aceste eforturi ar putea fi cruciale pentru conservarea nu numai a capelinului, ci și a sănătății ecosistemului marin în ansamblu.
