Timp de decenii, oamenii de știință au considerat miezul Pământului o fortăreață chimică impenetrabilă, un sanctuar de metale îngropat la peste 2.900 de kilometri sub picioarele noastre. Dar un nou studiu tocmai a spulberat această credință. Cercetătorii au descoperit că metalele rare – inclusiv aurul – scapă din măruntaiele Pământului și se ridică la suprafața sa prin intermediul vulcanilor. O scurgere subterană pe care nimeni nu o anticipase, dezvăluită prin analiza detaliată a rocilor vulcanice din Hawaii. Și una care ar putea transforma înțelegerea noastră asupra dinamicii interne a planetei.
În timp ce studiau probe din vulcanul Kilauea, unul dintre cei mai activi din lume, geochimiștii de la Universitatea din Göttingen (Germania) au observat o anomalie. Aceștia au detectat concentrații anormal de mari de ruteniu, un metal prețios din grupa platinei. Totuși, ruteniul găsit în aceste roci nu seamănă cu cel prezent în general în mantaua Pământului. Semnătura sa izotopică amintește mai mult de cea a ruteniului… despre care se crede că a fost limitat la miez încă de la formarea Pământului. Cu alte cuvinte, aceste fragmente de lavă hawaiană ar putea purta urmele chimice ale unei călătorii incredibile: o ascensiune de câteva mii de kilometri prin manta, de la limita dintre miez și manta până la suprafață.
Această descoperire, publicată în revista Nature, pune sub semnul întrebării un pilon al geologiei moderne: impermeabilitatea relativă dintre miez și manta. Potrivit cercetătorilor, penele de manta – acele coloane de rocă supraîncălzită care alimentează vulcanismul – s-ar putea ridica direct de la marginea miezului, transportând cu ele elemente grele, rare… și foarte căutate. „Rezultatele noastre arată nu numai că nucleul Pământului nu este atât de izolat pe cât se credea anterior”, explică Matthias Willbold, coautor al studiului, „ci și că acesta contribuie direct la compoziția chimică a anumitor regiuni vulcanice, cum ar fi Hawaii.” Cu alte cuvinte, vulcanii pot nu doar să exprime activitatea mantalei superioare, ci uneori să acționeze ca niște ferestre către nucleu.
Se estimează că 99,9% din aurul Pământului este în prezent blocat în nucleu, prins într-un aliaj de fier topit format la scurt timp după nașterea planetei. Ideea că acest metal ar putea, încet, dar sigur, să migreze prin manta pentru a ajunge la scoarța terestră este atât fascinantă, cât și amețitoare. Până acum, modelele au favorizat o origine diferită: o contribuție târzie prin impactul meteoriților. Dar acest nou studiu sugerează că o parte din aurul pe care îl extragem astăzi ar putea, de fapt, să provină din adâncul Pământului – rupt din nucleu de-a lungul a milioane de ani de dinamica internă a planetei. Această ipoteză reaprinde, de asemenea, dezbaterile privind formarea zăcămintelor minerale mari și adevăratele origini ale resurselor metalice de la suprafață.
Această descoperire face parte dintr-o serie de studii recente care arată cum schimburile dintre diferitele straturi interne ale Pământului sunt mai intense decât se credea anterior. În acest context, scurgerea de metale prețioase din miez nu este doar un detaliu chimic. Este o dovadă că planeta noastră este un sistem dinamic, interconectat, în care nimic nu este cu adevărat fix, nici măcar miezul. Ce-ar fi dacă, în cele din urmă, ceea ce numim „miezul Pământului” ar fi și una dintre cele mai mari surse de transformare ale sale?
Poll: Ce credeți că se întâmplă cu metalele rare, incluzând aurul, din miezul Pământului?
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România
Leave a Reply