ChatGPT a schimbat deja felul în care vorbim, susține un studiu german

Inteligența artificială generativă, cum este ChatGPT, a început să-și lase amprenta nu doar asupra modului în care scriem, ci și asupra felului în care vorbim. Potrivit unui studiu recent realizat de cercetători de la Institutul Max Planck pentru Dezvoltare Umană din Germania, AI-ul conversațional a influențat deja exprimarea orală a oamenilor. Mai exact, anumite cuvinte folosite frecvent de ChatGPT au devenit vizibil mai comune și în vorbirea publică.

Pentru a ajunge la această concluzie, autorii studiului au analizat peste 280.000 de videoclipuri în limba engleză, provenind de la aproximativ 20.000 de canale YouTube — majoritatea aparținând unor instituții academice. Au fost incluse prelegeri, discursuri și prezentări, iar cercetătorii au urmărit evoluția frecvenței unor termeni specifici, înainte și după lansarea ChatGPT.

Rezultatul? În decurs de 18 luni de la apariția publică a ChatGPT, cuvinte precum “delve” („a săpa în adâncime” sau „a cerceta”), “realm” („domeniu”, „regat”) și “meticulous” („meticulos”) au cunoscut o creștere de peste 51% în vorbirea publică. Potrivit autorilor, aceasta este o dovadă empirică a faptului că oamenii tind să imite limbajul AI-ului, mai ales în contexte formale sau academice.

Interesant este că, deși studiul s-a concentrat pe conținut academic, cercetătorii presupun că un fenomen similar s-ar putea observa și în alte forme de exprimare orală, cum ar fi interviurile sau podcasturile. Totodată, ei atrag atenția asupra unei posibile consecințe mai puțin discutate: scăderea diversității lingvistice, în favoarea unei uniformizări stilistice impuse, indirect, de AI. Într-un scenariu extrem, acest fenomen ar putea fi chiar exploatat cu intenții manipulative.

Pe de altă parte, un alt studiu realizat de cercetători americani au ridicat recent o altă problemă potențială: faptul că folosirea excesivă a inteligenței artificiale ar putea duce la o „lenevire” cognitivă a utilizatorilor, în sensul că delegarea constantă a gândirii către AI reduce stimularea activă a creierului uman.

Este important de menționat că studiile invocate au fost publicate pe platforme de preprinturi, cum este arXiv, și nu au trecut încă prin procesul de evaluare inter pares. Așadar, concluziile lor trebuie privite cu precauție, dar ele deschid oricum o discuție fascinantă despre interacțiunea tot mai strânsă dintre om și inteligența artificială — și despre felul în care aceasta ne modelează nu doar ideile, ci și vocabularul.

Știință&Tehnică

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România