Avioanele comerciale moderne sunt proiectate să zboare la altitudini de peste doisprezece kilometri, unde aerul este mai puțin dens. Acest lucru ajută la reducerea rezistenței aerodinamice și, prin urmare, a consumului de combustibil, reducând astfel emisiile de carbon pe pasager-kilometru. Cu toate acestea, conform unui studiu realizat de cercetătorii de la Imperial College London, care e fost publicat în Environmental Research Letters, această strategie de eficiență energetică are un efect secundar neașteptat: creșterea formării de culoare persistente care captează căldura în atmosferă.
Dârele de condensare se formează atunci când gazele calde și umede care ies din motoarele avioanelor se condensează în straturile superioare ale atmosferei, unde temperaturile sunt extrem de scăzute. Aceste piste pot evolua uneori în nori persistenți care captează căldura, contribuind la încălzirea globală. În plus, motoarele de aeronave moderne sunt mai eficiente și produc mai puțin carbon pe pasager-kilometru. De asemenea, emit mai puțină funingine decât înainte datorită arderii mai bune a combustibilului. Cu toate acestea, această reducere a emisiilor de funingine are efecte neașteptate asupra formării și persistenței acestor trasee celebre. Reducerea particulelor de funingine, care servesc drept nuclee pentru condensarea vaporilor de apă, modifică modul în care se formează dârele de condensare. Cu mai puține particule disponibile, picăturile de apă se formează mai uniform în dârele de condensare. Acest lucru poate duce la o mai mare persistență a acestor fenomene în atmosferă. Din acest motiv, aceste trasee pot evolua uneori în nori care captează căldura, contribuind astfel la încălzirea globală. Această descoperire evidențiază un paradox: aeronavele mai eficiente din punct de vedere energetic (mai puțină funingine) contribuie la creșterea încălzirii globale prin formarea de piste mai durabile.
Pentru a atenua impactul climatic al dârelor de condensare, studiul propune dezvoltarea de tehnologii capabile să reducă emisiile de funingine, minimizând în același timp efectul paradoxal al acestora asupra persistenței dârelor de condensare. Altfel spus, scopul este de a găsi un echilibru delicat între arderea mai curată, care produce mai puțină funingine, și managementul rezistenței dârelor de condensare pentru a nu le prelungi viața într-un mod nedorit. Acest lucru ar putea implica dezvoltarea de noi tipuri de motoare sau combustibili care să optimizeze arderea fără a crea particule în exces. Această provocare necesită o abordare integrată, care combină progresul tehnologic și gestionarea riguroasă a impactului asupra mediului, pentru a răspunde nevoilor tot mai mari de transport aerian, protejând în același timp clima.
Daniela Mironov Bănuță
Jurnalist și specialist în comunicare cu experiență, Daniela face parte din echipa Atlantykron de 30 de ani. Predă cursuri de branding personal, comunicare personală și corporate, comunicare digitală.
Daniela este membru al echipei Știință & Tehnică, responsabilă de partea umanistă a Atelierelor S&T.
În viața de dincolo de insulă, face marketing pentru o companie de software și creează scenarii pentru proiecte de eLearning finanțate de Comisia Europeană. Este unul dintre voluntarii care a creat Enciclopedia digitală „România 1918. Oameni, momente și imagini”.
Are doi copii, voluntari în programul Ateliere S&T, și trei pisici care nu fac nimic toată ziua.
