Credeai că reptilele sunt insensibile? Aceste țestoase îți vor schimba părerea!

Putem vorbi despre țestoase optimiste sau depresive? Oricât de surprinzătoare ar părea întrebarea, un studiu recent realizat de cercetătorii de la Universitatea din Lincoln (Regatul Unit) pune sub semnul întrebării secole de preconcepții despre lumea emoțională a reptilelor. Considerate mult timp reci, primitive și mecanice, aceste animale pot experimenta stări de spirit durabile, comparabile cu cele ale păsărilor sau mamiferelor. Iar implicațiile sunt departe de a fi banale.

Înțelegerea a ceea ce simte un animal incapabil să se exprime în cuvinte este o provocare majoră. De câțiva ani, oamenii de știință folosesc teste de „prejudecată cognitivă” pentru a evalua dispozițiile emoționale la mamifere și unele păsări – o metodă inspirată din psihologia umană. Ideea este simplă: atunci când se confruntă cu o situație ambiguă, un individ „optimist” o va interpreta pozitiv, în timp ce unul „pesimist” va reacționa cu precauție sau ezitare. Această metodologie a fost adaptată de echipa britanică pentru a studia cincisprezece broaște țestoase cu picioare roșii (Chelonoidis carbonaria), o specie de reptilă terestră din America de Sud.

Cercetătorii au învățat țestoasele să recunoască două locații într-un țarc: una unde un bol conținea mereu hrană și alta, întotdeauna goală. După ce această condiționare a fost consolidată, au plasat boluri în locații intermediare – nici clar pozitive, nici clar negative – pentru a observa reacțiile. Rezultatul: unele țestoase s-au deplasat rapid (pentru o țestoasă) spre aceste puncte ambigue, ca și cum ar fi sperat să găsească o recompensă. Altele, mai precaute, au rămas nemișcate sau au renunțat înainte de a încerca. Diferențele de comportament nu pot fi explicate nici prin instinct, nici prin hazard, ci sugerează o dispoziție emoțională de durată.

Iar experimentele nu s-au oprit aici. Într-un al doilea test, cercetătorii au introdus un obiect necunoscut în țarc. Reacțiile au variat din nou: unele țestoase s-au apropiat cu prudență pentru a-l examina, cu capetele scoase din carapace, în timp ce altele au rămas la distanță sau l-au ignorat complet. Acest comportament a fost interpretat ca un indicator al nivelului de anxietate. Pentru a-și consolida concluziile, cercetătorii au modificat apoi mediul țestoaselor – culori, texturi – și au analizat reacțiile. Profilurile comportamentale s-au confirmat: exemplarele „optimiste” s-au arătat mai curioase și mai relaxate, iar cele „pesimiste”, mai temătoare și mai rezervate. Studiul sugerează, astfel, că aceste reptile pot manifesta stări afective persistente, independente de un stimul imediat. Cu alte cuvinte, ele nu reacționează doar la prezent, ci sunt influențate de o dispoziție emoțională de fundal.

Publicat în revista Animal Cognition, studiul e mult mai mult decât o simplă curiozitate academică. El contestă în mod fundamental ierarhia noastră implicită a emoțiilor în regnul animal. Până acum, doar mamiferele și câteva specii de păsări – în special corvidele și papagalii – erau considerate capabile de stări mentale durabile. Intrarea reptilelor în acest cerc restrâns ar putea avea implicații majore, atât științifice, cât și etice.

Dintr-o perspectivă evolutivă, descoperirea ridică o întrebare fascinantă: sunt emoțiile o trăsătură moștenită de toate vertebratele, sau au apărut de mai multe ori, independent? Dacă prima ipoteză este corectă, atunci chiar și strămoșii noștri comuni cu reptilele – inclusiv dinozaurii – ar fi putut simți frică, curiozitate sau plictiseală. Iar implicațiile practice nu sunt deloc de neglijat: într-o lume în care reptilele sunt tot mai des ținute ca animale de companie sau în captivitate, devine urgent să ținem cont de bunăstarea lor emoțională. O reptilă prost adăpostită, izolată sau stresată poate dezvolta tulburări similare celor observate la mamifere. Până acum, aproape nimeni nu a luat în serios această problemă.

Limbajul nostru ne trădează adesea prejudecățile. A vorbi despre un „creier reptilian” înseamnă a evoca un mod de gândire arhaic, instinctiv, lipsit de nuanță. Țestoasele tocmai ne-au demonstrat că sunt mult mai subtile decât par. Ce-ar fi dacă țestoasa lui Esop și-ar fi câștigat cursa nu datorită lentorii sale… ci perseverenței sale? Și poate unei doze sănătoase de optimism?

Știință&Tehnică

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România