Peste 140 de milioane de femei nasc în fiecare an în întreaga lume și nu există nicio îndoială că sarcina este probabil cea mai transformatoare perioadă din viața unei femei. Este într-adevăr bine cunoscut faptul că sarcina are un impact considerabil asupra sănătății fizice și psihice a unei femei însărcinate. Dar în ce măsură afectează creierul? Analizând pentru prima dată creierul gravidelor folosind tehnici de neuroimagistică, un studiu, publicat în Nature Communications, a scos la iveală evoluția dinamică a acestui organ în timpul sarcinii și în perioada postpartum… Se pare că schimbările sunt considerabile, în special la nivelul substanței cenușii.
Substanța cenușie și substanța albă sunt ambele componente esențiale ale sistemului nervos central. Aproximativ 40% din creier este substanță cenușie, în timp ce 60% este substanță albă. Substanța cenușie constă în principal din corpurile celulare ale neuronilor care joacă un rol cheie în procesarea informațiilor și reglarea diferitelor funcții cognitive și motorii. Situată în cortexul cerebral, precum și în unele structuri profunde ale creierului, cum ar fi hipocampul și ganglionii bazali, este implicat în procese fundamentale precum memoria, luarea deciziilor, controlul mișcărilor și percepția senzorială. Spre deosebire de substanța albă, care asigură transmiterea semnalelor între diferitele regiuni ale creierului, materia cenușie este sediul analizei și integrării informațiilor. Prin urmare, este esențial să înțelegem cum sarcina poate modifica această structură și care sunt implicațiile pe termen scurt și lung. Acesta este exact ceea ce cercetătorii au căutat să elucideze analizând modificările structurale din creierul femeilor însărcinate de-a lungul lunilor folosind tehnici avansate de neuroimagistică.
Cercetătorii de la Universitatea Autonomă din Barcelona (UAB), Institutul de Cercetare în Sănătate Gregorio Marañón și Institutul de Cercetare Hospital del Mar, în colaborare cu alte instituții internaționale de prestigiu, au publicat primul studiu de neuroimagini longitudinale (imagini prin rezonanță magnetică) pe o cohortă de 179 de persoane. femeile însărcinate să monitorizeze modificările structurale în timpul celui de-al doilea și al treilea trimestru, precum și în primele șase luni postpartum. Acest studiu este primul care confirmă ipoteza din ce în ce mai răspândită că volumul materiei cenușii urmează un model în formă de U pe tot parcursul sarcinii. „Dezvăluim o traiectorie în formă de U a volumului materiei cenușii care scade la sfârșitul sarcinii și se recuperează parțial după naștere”, sintetizează autorii în cercetarea lor. Foarte important, această cercetare publicată în Nature Communications arată că aceste schimbări afectează 94% din creier și sunt vizibile în special în rețeaua de mod implicit (DMN), o regiune asociată cu cogniția socială. „Volumul materiei cenușii scade în timpul celui de-al doilea trimestru (cu 2,7%) și chiar înainte de naștere (cu 4,9%). Aceste modificări sunt simetrice în ambele emisfere ale creierului, cu cele mai marcate scăderi în regiunile MPD și cortex frontoparietal”, spune studiul, indicând, de asemenea, că substanța cenușie care scade se recuperează parțial după naștere.
Pentru a diferenția efectele biologice ale sarcinii de experiența maternității, cercetătorii au inclus în studiu mame care nu erau însărcinate, în special femei ale căror parteneri erau însărcinate. Cu toate acestea, rezultatele obținute confirmă că modificările observate la nivelul creierului s-au datorat în principal proceselor biologice ale sarcinii. „Evaluările hormonale sugerează că aceste schimbări sunt determinate de fluctuațiile estrogenului asociate cu sarcina, sulfatul de estriol și sulfatul de estronă fiind identificați ca factori cheie, mai degrabă decât experiența parentală”, a spus studiul. Estrogenii sunt hormoni esențiali pentru dezvoltarea sexuala si reproducerea la femei. Cantitatea lor a crescut în timpul sarcinii înainte de a reveni la valoarea inițială după naștere. Această cercetare a evidențiat astfel că fluctuațiile mai mari ale nivelurilor de estrogen au fost corelate cu scăderi mai semnificative ale volumului substanței cenușii în timpul sarcinii, urmate de o recuperare mai accentuată postpartum. Mai important, atunci când a analizat posibila influență a modificărilor creierului asupra comportamentului matern, studiul a constatat că femeile care au avut o rată mai mare de recuperare a volumului de substanță cenușie după naștere au raportat o legătură mai puternică cu copilul lor la șase luni postpartum. Bunăstarea mamei pare astfel a fi un factor cheie care promovează asocierea dintre modificările creierului și legătura mamă-copil.
Pe scurt, aceste rezultate aruncă o lumină nouă asupra modului în care sarcina remodelează creierul, subliniind în același timp rolul modificărilor hormonale în reducerea volumului de substanță cenușie, modificări care par să pregătească creierul pentru cerințele sarcinii cu potențiale efecte pe termen lung funcții cognitive și sociale. Datele obținute constituie astfel nu numai o referință esențială pentru înțelegerea neurobiologiei creierului matern, dar servesc și ca bază pentru studii viitoare care să exploreze alte modalități de neuroimagistică și eșantioane mai diverse care ar include în special femei care prezintă tulburări clinice precum depresie postpartum. Acest lucru ar putea permite progrese către o înțelegere mai completă și mai aplicată a creierului în această perioadă esențială a vieții, dar și către o mai bună susținere a sănătății și bunăstării celor în principal vizați.