Adesea percepută ca o sferă inertă, lipsită de atmosferă, Luna ascunde de fapt o exosferă subțire și fascinantă. După ce a fost multă vreme subiectul speculațiilor, formarea acestui înveliș gazos tocmai și-a dezvăluit secretele.
Deși Luna nu are o atmosferă densă precum cea a Pământului, ea are o exosferă, un strat gazos extrem de subțire. Cu toate acestea, oamenii de știință au căutat de multă vreme să înțeleagă cum este alimentată această atmosferă subțire. Cercetări recente conduse de Nicole Nie de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au arătat că acest fenomen se datorează în principal vaporizării la impact cauzate de ciocnirile meteoriților și micrometeoriților. Studiul a fost publicat în Science Advances.
Istoria geologică a Lunii este marcată de impacturi violente care i-au modelat suprafața și atmosfera actuală. De la formarea sa în urmă cu aproximativ 4,5 miliarde de ani, Luna a fost într-adevăr supusă unui bombardament constant de meteoriți, mai ales în perioada timpurie, când Sistemul Solar era un loc de haos. De-a lungul timpului, dimensiunea impactorilor a scăzut, făcând loc unor micrometeoriți mai mici, dar încă suficient de frecvenți pentru a menține exosfera prin procesul de vaporizare prin impact. Studiul s-a bazat pe analiza probelor de sol lunar prelevate în timpul misiunilor Apollo. Aceste probe au făcut apoi posibilă măsurarea izotopilor de potasiu și rubidiu, elemente volatile eliberate în timpul impactului meteoriților. Rezultatele arată că majoritatea izotopilor mai ușori rămân suspendați în exosferă, în timp ce izotopii mai grei cad înapoi pe suprafața lunii, confirmând că vaporizarea prin impact este principalul contribuitor la formare exosferei.
Descoperirea importanței vaporizării prin impact în formarea exosferei lunare are implicații importante pentru explorarea spațiului. Acesta sugerează că procese similare ar putea avea loc pe alte corpuri cerești, cum ar fi lunile lui Jupiter sau asteroizii, făcându-l un subiect de interes pentru misiuni viitoare. Rezultatele studiului sunt, de asemenea, valoroase pentru pregătirile pentru viitoarele misiuni lunare. Înțelegerea dinamicii exosferei va ajuta în mod eficient la proiectarea echipamentelor științifice capabile să reziste efectelor impactului micrometeoriților și vântului solar. În plus, aceste cunoștințe ar putea îmbunătăți planificarea înființării de colonii umane pe Lună, ținând cont de particularitățile mediului său.
