Antarctica, un vast deșert de gheață, pare a fi o zonă cu o climă deosebit de instabilă. Timp de decenii, oamenii de știință au monitorizat îndeaproape evoluția calotei sale glaciare, având în vedere rolul său central în creșterea nivelului mării. Cu toate acestea, observații recente dezvăluie un fenomen care pare să pună la îndoială o parte din ceea ce se credea a fi cunoscut despre impactul încălzirii globale: între 2021 și 2023, continentul înghețat a câștigat gheață, în ciuda creșterii temperaturilor globale. Dar cum putem explica această anomalie?
Înainte de a examina această excepție, să ne reamintim că, per total, calota glaciară pierde din masă. Între 2002 și 2020, continentul a suferit o pierdere semnificativă de gheață, cu o rată de peste 150 de miliarde de tone pe an, un fenomen care s-a accelerat de-a lungul anilor. O parte din această pierdere provine din topirea ghețarilor din Antarctica de Vest, ale căror limbi mari de gheață se deplasează încet spre ocean, unde se revarsă sub formă de aisberguri. Acest proces contribuie direct la creșterea nivelului mărilor, o problemă crucială în contextul actual al încălzirii globale. Totuși, în mod neașteptat, cele mai recente date din satelit arată că între 2021 și 2023 situația s-a schimbat. Un studiu publicat recent în Science China Earth Sciences dezvăluie că masa de gheață a crescut de fapt, ajungând la o creștere de aproximativ 119 miliarde de tone pe an. Această tendință poate părea surprinzătoare la prima vedere, dar rămâne parțială și trebuie interpretată în contextul său general.
Această creștere a gheții nu înseamnă că încălzirea globală a fost inversată. Dimpotrivă, ea rezultă dintr-un fenomen meteorologic particular: creșterea precipitațiilor sub formă de ninsoare. Acest fenomen se datorează creșterii umidității din atmosferă, o consecință directă a încălzirii globale. Cu cât atmosfera este mai caldă, cu atât poate reține mai multă umiditate, crescând probabilitatea unor fenomene meteorologice extreme, cum ar fi ninsorile abundente. Aceste căderi au alimentat acumularea de zăpadă pe calota glaciară, contribuind la o creștere temporară a masei de gheață. La suprafață, acest lucru dă iluzia că Antarctica a „recuperat” o parte din gheața pierdută. Totuși, este esențial să se clarifice faptul că acest câștig este tranzitoriu și nu modifică în niciun fel tendința pe termen lung. După cum explică cercetătorul Tom Slater de la Universitatea Northumbria, în timp ce creșterea cantității de zăpadă oferă o pauză temporară, topirea ghețarilor din alte părți ale continentului continuă să contribuie la creșterea nivelului mării. Această dinamică arată că câștigurile sunt departe de a fi suficiente pentru a compensa pierderile generale.
Principala problemă a topirii calotei glaciare antarctice este că aceasta provoacă un aflux de apă dulce în ocean, ceea ce contribuie direct la creșterea nivelului mării. Antarctica conține aproximativ 90% din apa dulce a planetei. Dacă toată această gheață s-ar topi, ar putea cauza creșterea nivelului mărilor cu peste 60 de metri, un scenariu apocaliptic pentru zonele de coastă din întreaga lume. Prin urmare, fiecare dată obținută despre evoluția calotei glaciare devine crucială pentru anticiparea consecințelor climatice viitoare.
Pe scurt, aceste rezultate evidențiază complexitatea climei planetei noastre. O climă mai caldă nu se traduce în efecte simple, liniare. Evenimentele extreme, cum ar fi ninsorile abundente, pot provoca creșteri temporare, dar acestea nu sunt suficiente pentru a inversa tendințele generale. Combaterea încălzirii globale rămâne o provocare majoră, iar fiecare informație ne ajută să înțelegem mai bine aceste dinamici complexe. Situația din Antarctica continuă să fie martoră la transformările profunde pe care le suferă planeta noastră ca urmare a schimbărilor climatice.
Poll: Care este principalul motiv al creșterii temporare a masei de gheață în Antarctica între 2021 și 2023?
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România
Leave a Reply