Rodney Brooks, pionier în domeniul robotică, care a dedicat decenii dezvoltării mașinilor umanoide, recomandă prudență extremă în apropierea acestor roboți. Într-un eseu tehnic recent publicat pe blogul său, intitulat “De ce umanoizii de azi nu vor învăța dexteritatea”, Brooks sfătuiește publicul să păstreze o distanță de cel puțin trei metri față de orice robot umanoid de mărime naturală.
Profesorul emerit de la MIT, care a co-fondat iRobot (cunoscută pentru aspiratoarele Roomba) și Rethink Robotics, consideră că investițiile masive în dezvoltarea umanoizilor sunt o iluzie costisitoare. Unul dintre numeroasele probleme nerezolvate pe care le semnalează este siguranța fundamentală a acestor roboți bipedali. În timpul deplasării, ei generează o cantitate imensă de energie cinetică pentru a-și menține echilibrul, energie care, în cazul unei căderi sau dacă membrele robotului lovesc pe cineva, poate cauza accidentări grave.
Pe lângă preocupările legate de defectări, Brooks contestă ideea răspândită conform căreia roboții umanoizi vor înlocui în curând forța de muncă umană, învățând dexteritatea prin vizionarea videoclipurilor cu oameni care execută diferite sarcini. Deși acesta este un mod comun de antrenare a inteligenței artificiale în robotică, el consideră că realizarea unor astfel de roboți este mai îndepărtată decât cred mulți.
În unele cercuri tehnologice, entuziasmul legat de roboți a atins cote maxime datorită progreselor rapide în domeniul inteligenței artificiale. CEO-ul Tesla, Elon Musk, a afirmat că roboții Optimus ai companiei ar putea genera venituri de 30 de trilioane de dolari, în timp ce CEO-ul Figure, Brett Adcock, își imaginează umanoizii efectuând milioane de sarcini în forța de muncă.
Totuși, hardware-ul este mult mai complicat decât software-ul. Legile fizicii, spre deosebire de cele ale lumii virtuale, sunt neiertătoare și imuabile, iar interacțiunea sigură cu lumea fizică necesită o mare cantitate de intrări senzoriale. Brooks, care lucrează la manipularea robotizată din anii 1970, argumentează că companiile neglijează un ingredient fundamental pentru manipularea dexteră: simțul tactil.
Argumentul central al lui Brooks se concentrează pe metodele prin care companii precum Tesla și Figure își antrenează roboții. Ambele companii au declarat public că folosesc o abordare bazată doar pe vizual, cu angajați care poartă echipamente cu camere pentru a înregistra sarcini precum plierea tricourilor sau ridicarea obiectelor. Datele sunt apoi introduse în modele de AI, care pot imita aceste mișcări în contexte noi. Recent, Tesla a renunțat la costumele de captare a mișcărilor și teleoperația pentru colectarea datelor, preferând o metodă bazată pe video, cu angajați echipați cu căști și rucsacuri dotate cu cinci camere.
Poll: Ce metodă ar trebui folosită pentru antrenarea roboților umanoizi pentru manipulare dexteră?
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România
Leave a Reply