De ce să nu lingi stâlpii metalici pe timp de iarnă? Descoperiri surprinzătoare din știința “limbii tundrei”

Probabil că toți ne amintim de scena aceea celebră din filmul clasic din 1983, “A Christmas Story”, unde un băiat își lipește limba de un stâlp metalic rece din parc și rămâne blocat. Acest incident pare aproape un rit de inițiere în copilărie. Un studiu de caz din 1996 a numit acest fenomen “limba tundrei”. Dar cât de periculos este, de fapt? Și care este cea mai bună metodă de a te elibera cu daune minime?

Anders Hagen Jarmund, student la Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie (NTNU), a experimentat personal fenomenul limbii tundrei în tinerețe și a avut aceleași întrebări. Astfel, a decis să investigheze știința din spatele acestui fenomen ca parte a tezei sale de master, cooptând mai mulți colegi în proiect. Rezultatul a fost două lucrări separate: una publicată în International Journal of Pediatric Otorhinolaryngology și cealaltă în revista Head & Face Medicine.

„Sunt dintr-un loc mic numit Hattfjelldal, care este destul de friguros iarna,” a explicat Jarmund motivele pentru care a întreprins acest proiect. „Nu-mi amintesc dacă era un indicator sau un stâlp de iluminat în spatele școlii, dar îmi amintesc că l-am lins și mi-am lipit limba. Aceasta a fost o experiență pe care prietenii mei de asemenea au avut-o, și ne întrebam dacă este cu adevărat periculos să-ți lipești limba de un stâlp sau de o balustradă.” (Se pare că experiența lor a fost comună; Norvegia a adoptat chiar o legislație în 1998 pentru a interzice orice metal neacoperit în echipamentele de joacă.)

Primul pas a fost realizarea unei analize amănunțite a relatărilor istorice din ziare. Jarmund și colegii săi au identificat 113 cazuri unice de limbă tundră în Norvegia, Suedia și Danemarca. Cel mai vechi caz pe care l-au găsit datează din 1845, când un școlar francez și-a înghețat limba de un pod metalic; acesta a pierdut o parte din pielea de pe limbă și buze când a încercat să se desprindă.

Cazurile de limbă tundră au atins apogeul în anii ’50, și au fost mai multe cazuri rezultate din copii care au citit povestea despre cum să-ți lipești limba și au decis să testeze acest lucru—fără îndoială, un “triple dog dare”, la fel ca Flick în “A Christmas Story”. Aproape toate cazurile au implicat copii cu vârste între 1 și 16 ani—60% dintre ei fiind băieți—și aproape toate s-au întâmplat în exterior, cu excepția a două cazuri: unul implicând un sistem de refrigerare interior și altul în care copiilor li s-a servit înghețată depozitată pe gheață uscată care a cauzat ulterior lacerații pe limbile lor. (Autorii au descris cu umor ultimul caz ca un „eveniment cu victime multiple”.)

Unul dintre cele mai memorabile cazuri a fost al unui copil mic a cărui limbă s-a lipit de o linie de cale ferată metalică; din fericire, trenul care se apropia a reușit să schimbe linia la timp, iar băiatul a reușit să se elibereze. Acest incident amintește de un mit urban care a circulat în jurul anului 1927 despre un bărbat căruia i s-a lipit limba de o linie ferată în Indiana și a fost decapitat de un tren care se apropia.

Sursa: Ars Technica

Știință&Tehnică

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România