Imaginați-vă că vi se oferă șansa de a retrăi viața, alegând între trei opțiuni: o existență fericită și pașnică, o viață bogată în sens și împliniri sau una plină de experiențe care vă transformă constant viziunea asupra lumii. Instinctiv, mulți ar opta pentru primele două. Totuși, cercetări recente arată că un număr semnificativ de oameni ar alege spontan a treia variantă.
Încă din Antichitate, de la Aristotel încoace, filosofi și psihologi au identificat doi piloni esențiali ai împlinirii umane. Pe de o parte, viața hedonică, axată pe emoții pozitive și bunăstare imediată. Pe de altă parte, viața eudaimonică, orientată spre sens, dezvoltare personală și contribuția la binele comun. Această viziune binară este contestată de lucrările recente ale psihologilor Erin Westgate (Universitatea din Florida) și Shigehiro Oishi (Universitatea din Chicago), care propun o a treia dimensiune a prosperității: bogăția psihologică.
Această idee s-a născut dintr-o observație tulburătoare: de ce unii oameni se simt nemulțumiți, deși duc vieți obiectiv fericite și pline de sens? Răspunsul propus: o nevoie fundamentală de experiențe care ne modifică profund perspectiva asupra lumii și care ne alimentează curiozitatea intelectuală.
Bogăția psihologică este definită ca o viață marcată de experiențe variate și transformatoare – nu neapărat plăcute sau utile, dar capabile să ne provoace, să ne schimbe și să ne lărgească orizonturile. Poate fi vorba despre descoperirea unui continent în timpul unei călătorii, despre lectura unui roman care zguduie convingerile noastre sau despre o melodie ce trezește emoții neexplorate. Westgate oferă exemplul studiilor universitare: rareori o sursă de bucurie pură sau de utilitate imediată, dar care transformă profund felul în care înțelegem realitatea. Spre deosebire de fericire (care vizează bunăstarea) și sens (care implică valoare morală și contribuție), bogăția psihologică încurajează reflecția, complexitatea și evoluția personală.
Unul dintre cele mai interesante aspecte ale cercetării este modul în care oamenii percep experiențele dificile. De exemplu, în urma unor uragane, mulți studenți intervievați de Westgate au descris aceste evenimente ca fiind profund îmbogățitoare din punct de vedere psihologic – deși au fost stresante, lipsite de sens imediat și neplăcute. Aceste constatări contrazic ideea că împlinirea vine doar din plăcere sau sens: unele experiențe ne pot transforma tocmai pentru că ne zdruncină echilibrul și ne obligă să regândim tot ce știam. Rezultatele au fost prezentate în Trends in Cognitive Sciences.
În studiile interculturale, cercetătorii au descoperit că o minoritate semnificativă de persoane – atunci când sunt întrebate despre viața ideală – aleg în mod spontan bogăția psihologică, chiar și în detrimentul fericirii sau sensului. Pentru acești oameni, stabilitatea sau rutina nu sunt suficiente. Ei își doresc provocări, surprize, schimbări de perspectivă. Vor să evolueze constant, chiar dacă asta înseamnă disconfort.
Această cercetare ne invită să regândim modul în care ne definim prosperitatea personală. Poate că nu trebuie să alegem între fericire, sens și transformare. Poate că, în momente diferite ale vieții, avem nevoie de toate trei. Câteodată ne dorim liniște, alteori scop, iar uneori, un salt în necunoscut care să ne zdruncine convingerile și să ne deschidă mintea.
Această nouă perspectivă asupra împlinirii ar putea influența nu doar felul în care ne trăim viețile, ci și abordările în educație, dezvoltare personală și sănătate mintală. Poate că, pentru a crește cu adevărat, trebuie să acceptăm disconfortul ca pe o etapă necesară spre o înțelegere mai profundă a propriei persoane și a lumii în care trăim.
Poll: Care variantă a vieții considerați că ar aduce cea mai mare satisfacție personală?
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România
Leave a Reply