Descoperire Unică în Munții Norvegiei: Capcana de Reni Veche de 1.500 de Ani și Alte Artefacte Misterioase

În inima munților ghețoși ai Norvegiei, arheologii au făcut o descoperire remarcabilă: o capcană de reni veche de 1.500 de ani, extrem de bine conservată, care poate fi considerată unică în Europa. Alături de aceasta, au fost găsite și alte obiecte din lemn pline de mister, inclusiv o vâslă decorată, care pare deplasată la o înălțime de 1.400 de metri deasupra nivelului mării.

Leif Inge Åstveit, arheolog la Muzeul Universității din Bergen, a declarat pentru Municipalitatea Județeană Vestland: „Acestea sunt obiecte pe care nu le-am fi descoperit în săpături obișnuite, incluzând o vâslă din pin și un ac pentru haine făcut din coarne de animal. Acul este modelat ca o mică secure – cu adevărat excepționale.”

Echipa a început săpăturile în zona montană Aurlandsfjellet din vestul Norvegiei încă din august. Au descoperit sute de crengi de copaci aranjate în două bariere de lemn care probabil funcționau ca un fel de ascunzătoare sau capcană pentru vânătoare.

„Un dispozitiv de prindere în masă, vechi de 1.500 de ani, compus din crengi de lemn care literalmente se topește din gheață sub ochii noștri, este probabil unic în contextul norvegian și european,” a adăugat Åstveit.

De asemenea, echipa a găsit un număr semnificativ de coarne de reni în apropierea facilității de capturare, toate având urme de tăieturi, ceea ce sugerează că animalele erau prinsă, ucise și posibil prelucrate la fața locului.

Pe lângă capcană, arheologii au recuperat numeroase artefacte presupuse a fi direct legate de vânătoare, inclusiv sulițe de fier, săgeți de lemn și trei arcuri. Printre descoperiri se numără și o broșă delicată făcută din coarne și modelată ca o mică secure, care probabil a fost pierdută accidental de un vânător în timpul vânătorii.

Cu toate acestea, arheologii sunt nedumeriți de vâsla din lemn încrustată pe care au găsit-o. Studiile ulterioare în anii următori ar putea ajuta la clarificarea motivului pentru care vâsla a fost adusă în munți.

Experții cred că locul de capturare a renilor a fost păstrat datorită începerii unei perioade de răcire la mijlocul secolului al VI-lea. Temperaturile scăzute ar fi putut duce la creșterea căderilor de zăpadă și gheață, determinând vânătorii să abandoneze locul. Conservarea excepțională a coarnelor sugerează că facilitatea de vânătoare a fost acoperită de zăpadă și gheață imediat după ce a fost abandonată.

„Această descoperire deschide noi interpretări și înțelegeri ale modului în care aceste facilități funcționau,” a spus Åstveit. „Materialele excepțional de bine conservate din coarne și lemn vor contribui semnificativ la cercetările din următorii ani.”

Încălzirea globală contribuie la reemergența siturilor acoperite de gheață, precum acesta.