Omenirea s-ar putea afla în pragul unei descoperiri care va revoluționa înțelegerea noastră a universului. De o dimensiune fără precedent, European Extremely Large Telescope (E-ELT), un instrument revoluționar aflat în construcție în Chile, ar putea detecta în timp record urme de viață pe exoplanete, în special pe Proxima Centauri b, cea mai apropiată planetă de Pământ din afara sistemului solar. Dar cum este posibilă o astfel de performanță?
Cu un diametru de 39 de metri, E-ELT va fi cel mai mare telescop optic construit vreodată. Oglinda sa masivă va capta de 37 de ori mai multă lumină decât faimosul telescop spațial James Webb (JWST), ceea ce îi va permite să analizeze în detaliu atmosfera exoplanetelor situate la câțiva ani lumină distanță. Una dintre misiunile sale majore va fi detectarea biosemnăturilor, combinațiile de molecule care, pe Pământ, sunt direct legate de prezența vieții. Printre acestea, duo-ul oxigen-metan este deosebit de revelator: oxigenul singur poate fi produs prin procese geologice, dar în prezența metanului, acesta devine semnul distinctiv al activității biologice. Conform unui studiu recent condus de Dr. Miles Currie și Prof. Victoria Meadows de la Universitatea din Washington, care a fost postat pe serverul de preprinturi arXiv, telescopul ar avea nevoie de doar 10 ore de observație pentru a detecta aceste semnale potențiale ale vieții în atmosferele planetelor din apropiere.
Situată la doar 4,2 ani lumină distanță, Proxima Centauri b este una dintre cele mai promițătoare exoplanete pentru căutarea vieții. Aceasta se află în zona locuibilă a stelei sale, adică la distanța potrivită pentru a exista apă lichidă la suprafața sa. Această planetă este, de asemenea, învăluită în mister. Steaua sa, Proxima Centauri, este o pitică roșie foarte activă, predispusă la erupții solare violente care ar fi putut distruge atmosfera planetei. Cum putem fi siguri? Până acum, cel mai bun mod de a analiza atmosfera unei exoplanete era să observăm tranzitul acesteia prin fața stelei sale. Atunci când lumina stelei trece prin atmosfera planetei, anumite lungimi de undă sunt blocate, dezvăluind compoziția chimică a aerului. Cu toate acestea, Proxima Centauri b nu tranzitează din punctul nostru de vedere, făcând această metodă nepractică, în special pentru telescopul spațial James Webb. Pe de altă parte, telescopul gigant european va fi suficient de puternic pentru a observa direct lumina reflectată de planetă și a detecta prezența unor molecule precum oxigenul, metanul sau dioxidul de carbon, în doar câteva ore.
Dacă, peste câțiva ani, E-ELT va detecta biosemnături pe Proxima Centauri b, vom avea de-a face cu una dintre cele mai mari descoperiri științifice din istorie. Impactul ar fi imens, punând sub semnul întrebării singurătatea noastră în univers și deschizând calea pentru cercetări și mai avansate. Desigur, această descoperire nu ar însemna că am găsit extratereștri inteligenți. Dar ar dovedi că viața poate exista și în altă parte decât pe Pământ și că condițiile pentru apariția ei nu sunt atât de rare. Ar fi un prim pas către o înțelegere mult mai largă a locului nostru în univers. În plus, dacă Proxima Centauri b nu adăpostește viață, alte exoplanete din apropiere ar putea fi ținte ideale. Lumi precum Tau Ceti e, aflată la 12 ani lumină distanță, sau Epsilon Eridani b ar putea, de asemenea, să dezvăluie biosemnături. Astfel, E-ELT ar putea deschide o nouă eră a explorării, în care fiecare noapte de observație ne-ar putea aduce mai aproape de răspunsul la una dintre cele mai mari întrebări ale omenirii: suntem singuri? Primele observații sunt programate pentru 2029.
Loading ...
