Imaginați-vă un Velociraptor alergând ca o săgeată… doar că un nou studiu spune că se mișca mult mai încet! De zeci de ani, filmele și cultura pop ne-au convins că dinozaurii precum Velociraptor sau T. rex erau alergători supersonici, atingând peste 60 km/h. Dar cercetătorii de la Universitatea John Moores din Liverpool au descoperit că realitatea e mai puțin spectaculoasă.
Paleontologii studiază locomoția dinozaurilor prin urme fosilizate, folosind formula zoologului R. McNeill Alexander din 1976. Aceasta estimează viteza bazându-se pe lungimea pașilor și înălțimea șoldurilor. Dar există o problemă: urmele fosile, adesea lăsate în noroi moale, se deformează, părând mai lungi. Ca amprentele în nisip umed, aceste urme dau impresia unei alergări, când de fapt dinozaurul mergea liniștit. Pentru a testa această ipoteză, cercetătorii au filmat bibilici din Numidia, păsări bipede asemănătoare micilor teropode, alergând prin noroi. Comparând viteza reală cu cea estimată de formula lui Alexander, au descoperit că aceasta supraestimează viteza de până la 4,7 ori! O bibilică mergând cu 1 km/h părea că aleargă cu 4,7 km/h. Aplicat dinozaurilor, un mers de 4 km/h ar putea fi interpretat ca o cursă de 19 km/h.
Studiul, publicat în Biology Letters, sugerează că T. rex sau Velociraptor nu erau sprinteri, ci poate plimbăreți agili. Unele urme considerate „alergări frenetice” ar putea indica simple plimbări. Totuși, teropodele mari, pe soluri mai ferme, ar fi putut alerga rapid. Cercetătorii cer studii noi pentru a rafina aceste estimări. Ce alte secrete ascund urmele dinozaurilor? Această descoperire ne invită să reimaginăm aceste creaturi nu ca alergători înverșunați, ci ca viețuitoare complexe, evoluând într-o lume antică plină de nuanțe.
Poll: Care este viteza estimată a unui Velociraptor, conform cercetătorilor de la Universitatea John Moores din Liverpool?
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România
Leave a Reply