În 2025, Sian a pornit spre munții din Statul Shan, la granița estică a Myanmarului cu China, în căutarea unui loc de muncă. A aflat de la un prieten că companiile chineze angajează lucrători în noi situri de exploatare a metalelor rare, situate în teritoriile controlate de Armata de Stat Wa Unită, cea mai puternică grupare armată etnică din Myanmar. Salariile promițătoare, de peste 1.400 de dolari pe lună, reprezentau o oportunitate irezistibilă într-o țară unde economia formală s-a prăbușit după lovitura de stat militară din 2021, iar aproape jumătate din populație trăiește cu mai puțin de 2 dolari pe zi. Astfel, Sian a plecat cu mașina spre orașul Mong Pawk, de unde a continuat cu motocicleta prin pădurea densă.
Angajat cu un salariu zilnic de aproximativ 21 de dolari, Sian săpa acum găuri și instala țevi, participând la prima etapă a unui proces numit extracție in situ. Aceasta metodă implică injectarea de soluții acide în versanții munților, colectarea soluției drenate în bazine captușite cu plastic unde se decantează solide precum disprosiu și terbiu, două dintre cele mai căutate metale rare grele din lume. Sedimentul rezultat este apoi transportat la furnale și ars pentru a produce oxizi de metale rare uscate.
Pe măsură ce geopolitica perturbă lanțurile de aprovizionare și cererea globală pentru metale rare crește, exploatarea acestor materiale este în plină expansiune în Myanmar, unde mii de lucrători ca Sian se îndreaptă către siturile de minerit de la granița de est cu China. Totuși, extracția și prelucrarea metalelor rare au un impact din ce în ce mai mare asupra lucrătorilor din mine, comunităților învecinate și mediului. “Efectele toxice ale mineritului de metale rare sunt devastatoare, cu râuri otrăvite, soluri contaminate, boli și deplasări forțate ale populației,” a declarat Jasnea Sarma, etnograf și geograf politic la Universitatea din Zurich.
China deține majoritatea facilităților de procesare a metalelor rare la nivel mondial, dar începând cu anii 2010 a impus restricții asupra extracției interne din cauza impactului evident al acesteia. Mineritul de metale rare s-a extins astfel peste granița de sud-vest a Chinei, în Myanmar, unde forța de muncă este ieftină și reglementările de mediu sunt slabe.
Industria este extrem de secretă. Totuși, în septembrie, un jurnalist din Myanmar, care a preferat să-și păstreze anonimatul din motive de securitate, a vizitat siturile de minerit de metale rare din teritoriul Wa, lângă Mong Pawk, pentru acest articol. Reportajul său confirmă că exploatarea metalelor rare supervizată de companiile chineze este în plină expansiune în teritoriul Wa și oferă detalii despre modurile în care această activitate contaminează sursele de apă și contribuie la defrișări, deteriorarea sănătății umane și pierderea mijloacelor de subzistență.
Cele 17 elemente cunoscute ca metale rare sunt răspândite pe întreaga scoarță terestră, dar sunt extrase în relativ puține locuri din cauza constrângerilor ecologice, geopolitice și economice. Utilizate în vehicule electrice și turbine eoliene, metalele rare sunt de asemenea necesare pentru producția de produse tehnologice de vârf.
Poll: Care este principala preocupare a extracției metalelor rare în Myanmar?


Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România





























Leave a Reply