Îmbătrânirea creierului uman este un proces complex, influențat de numeroși factori genetici, hormonali și de mediu. Apare o diferență intrigantă între sexe: în timp ce bărbații și femeile îmbătrânesc diferit din punct de vedere cognitiv, femeile par să beneficieze de o reziliență cerebrală mai mare. De ce se întâmplă acest lucru? Un nou studiu oferă un răspuns surprinzător: anumite gene de pe cromozomul X, care au rămas mult timp tăcute, se reactivează odată cu vârsta, oferind, potențial, creierului feminin un avantaj biologic pe care creierul masculin nu îl primește.
Cromozomii sexuali joacă un rol major în codul nostru genetic. Bărbații au o pereche XY, în timp ce femeile au o pereche XX. Dar există ceva special la femei: în fiecare celulă, unul dintre cei doi cromozomi X este în mod normal inactivat pentru a evita dubla dozare a anumitor gene. Totuși, această inactivare nu este totală: unele gene scapă acestui mecanism și rămân active, în timp ce altele par să fie capabile să se „trezească” în timp. Un studiu recent publicat în Science Advances sugerează că acest fenomen ar putea avea un impact direct asupra modului în care creierul feminin îmbătrânește. Analizând modele de șoareci, cercetătorii au descoperit că aproximativ 22 de gene ale cromozomului X, care anterior erau silențioase, erau reactivate la șoarecii femele în vârstă, în special în hipocamp, o regiune-cheie pentru memorie și învățare.
Printre genele reactivate, una în special a atras atenția cercetătorilor: PLP1. Această genă este implicată în producerea de mielină, substanța care înconjoară și protejează neuronii, facilitând transmiterea rapidă și eficientă a semnalelor cerebrale. Mielina joacă un rol fundamental în buna funcționare a creierului, iar deteriorarea sa odată cu vârsta este asociată cu declinul cognitiv progresiv. Studiul a arătat că șoarecii femele în vârstă aveau o activare mai mare a PLP1 în hipocampus decât masculii, sugerând o capacitate îmbunătățită de a menține o bună sănătate neuronală. Atunci când cercetătorii au stimulat artificial această genă la șoarecii masculi și femele în vârstă, performanțele lor cognitive în testele de memorie și învățare s-au îmbunătățit. Acest rezultat indică faptul că reactivarea naturală a PLP1 la femele ar putea fi un mecanism de protecție împotriva îmbătrânirii creierului.
Deși această descoperire a fost făcută pe șoareci, oamenii de știință au analizat apoi date umane pentru a vedea dacă acest fenomen ar putea fi transpus. Examinând eșantioane de țesut cerebral uman, ei au constatat o activare crescută a genei PLP1 la femeile în vârstă, comparativ cu bărbații, ceea ce întărește ideea că acest mecanism ar putea fi universal. Dacă va fi confirmată, această descoperire ar putea explica parțial de ce femeile prezintă o reziliență cognitivă mai mare decât bărbații pe măsură ce îmbătrânesc, în ciuda unei incidențe mai mari a bolii Alzheimer. Deși femeile sunt mai afectate de această patologie, ele tind să supraviețuiască mai mult și să păstreze mai mult timp o funcție cognitivă mai bună decât bărbații cu această boală.
Un alt factor ar putea intra în joc: hormonii. Menopauza marchează o scădere bruscă a nivelului de estrogeni, hormoni care joacă un rol-cheie în metabolismul creierului și în protecția neuronilor. Unii cercetători, precum cercetătoarea în neuroștiințe Roberta Brinton, sugerează că scăderea estrogenului forțează creierul să apeleze la rezervele sale de energie, ducând la o degradare crescută a mielinei. În acest context, reactivarea genei PLP1 ar putea fi o formă de adaptare a creierului feminin la această tranziție hormonală. Producând mai multă mielină la bătrânețe, creierul ar putea compensa pierderile suferite mai devreme, după menopauză.
Dincolo de simpla înțelegere a diferențelor dintre sexe, acest studiu deschide ușa către posibile aplicații medicale. Dacă activarea genei PLP1 îmbunătățește cogniția la șoareci, s-ar putea dezvolta tratamente capabile să stimuleze acest mecanism la om, în special la bărbați sau la persoanele cu risc de boli neurodegenerative? În plus, cromozomul X a fost mult timp un actor secundar în cercetarea îmbătrânirii, adesea eclipsat de factori precum hormonii sau mediul. Cu toate acestea, această nouă cercetare sugerează că rolul său ar putea fi mult mai decisiv decât se credea anterior.
Cercetătorii subliniază, totuși, că mai sunt multe de învățat. În special, ei doresc să analizeze dacă cromozomul Y, deși poartă mult mai puține gene decât cromozomul X, ar putea, de asemenea, să influențeze îmbătrânirea creierului masculin.
Loading ...
