Observarea Soarelui, cu erupțiile sale misterioase și fluxurile de particule încărcate, joacă un rol cheie în vremea spațială. Aceste fenomene solare pot perturba tehnologiile noastre terestre și chiar pot afecta astronauții în misiuni. Pentru a înțelege mai bine aceste evenimente și a anticipa efectele lor, NASA lansează un proiect revoluționar: JEDI. Programul, parte a misiunii Vigil a Agenției Spațiale Europene (ESA), promite să ne transforme capacitatea de a observa Soarele. Ar putea oferi astfel o nouă perspectivă crucială pentru vremea spațială.
Soarele este departe de a fi o stea liniștită. Activitatea sa poate genera fenomene majore, cum ar fi erupțiile solare și ejecțiile de masă coronală (CME), care, deși sunt fascinante, au consecințe potențial devastatoare pentru Pământ. Aceste furtuni solare pot perturba într-adevăr sateliții, pot bloca comunicațiile, pot afecta rețelele electrice și chiar pot pune în pericol astronauții aflați pe orbită. Anticiparea acestor evenimente devine așadar esențială pentru a evita dezastrele tehnologice. Vântul solar, un flux de particule încărcate din atmosfera Soarelui, este deosebit de complex și dificil de prezis cu tehnologiile actuale. Aici intervine JEDI. JEDI este echipat cu o cameră EUV multitermică avansată, care va permite oamenilor de știință să privească Soarele în moduri niciodată posibile până acum. Este echipat cu două telescoape: Space Weather Operational Coronal Imager (SWOC) și Enhanced Wide-angle Observations of the Corona (EWOC). Aceste instrumente vor funcționa în tandem pentru a captura imagini de înaltă rezoluție ale atmosferei solare și ale vântului. Scopul este de a umple golurile lăsate de alte instrumente meteorologice spațiale, cum ar fi Experimentul cu unghi mare și coronograf spectrometric (LASCO) de la bordul satelitului SOHO.
Spre deosebire de telescoapele tradiționale, JEDI va face posibilă examinarea unor părți ale Soarelui care sunt încă inaccesibile, în special cele care nu sunt vizibile cu coronografele actuale. Acest nou instrument va putea, de exemplu, să imagineze coroana mijlocie a Soarelui, zona cheie a vântului solar, permițându-ne astfel să înțelegem mai bine cum se formează și se propagă. Această vizualizare de înaltă frecvență, cu imagini la fiecare 10 minute, va deschide o nouă eră de înțelegere a vremii spațiale.
Una dintre cele mai interesante caracteristici ale JEDI este poziția sa unică în spațiu. Spre deosebire de alte observatoare solare, acestea din urmă vor fi situate în punctul Lagrange 5 (L5), la aproximativ 30 de milioane de kilometri de Pământ, vizavi de Soare. Ca o reamintire, aceste puncte sunt zone în care forțele gravitaționale dintre Pământ și Soare se echilibrează, permițând unui satelit să rămână pe loc fără a fi nevoie să cheltuiască energie pentru a compensa mișcarea sa. Această plasare strategică va permite observatorului să aibă o vedere laterală a evenimentelor care au loc pe steaua noastră, ceea ce reprezintă un avantaj considerabil pentru studiul furtunilor solare. Într-adevăr, de pe Pământ, erupțiile solare sunt greu de analizat cu precizie, deoarece sunt adesea mascate de ejecții de masă coronală în halo. Din L5, JEDI va putea observa furtunile solare cu o vedere directă, oferind o perspectivă mai clară a erupțiilor care lovesc Pământul.
Lansarea JEDI ar putea marca un punct de cotitură în modul în care observăm și prezicem fenomenele solare. Prin scanarea Soarelui 24/7, JEDI va oferi oamenilor de știință date în timp real despre vântul solar și furtunile. Acest lucru va ajuta la o mai bună înțelegere a impactului CME-urilor și la îmbunătățirea prognozelor privind furtunile geomagnetice care afectează Pământul. O mai bună anticipare a acestor evenimente va oferi autorităților un avertisment mai devreme, permițându-le să protejeze infrastructura, să evite deteriorarea sateliților și să asigure siguranța astronauților în misiuni. În plus, aurora boreală, aceste fenomene luminoase fascinante, au putut fi prezise mai bine datorită noilor informații oferite de JEDI. Într-adevăr, furtunile solare care lovesc Pământul provoacă aurore la latitudini mai mici decât de obicei, iar o monitorizare mai bună va face posibilă planificarea observării acestor spectacole naturale.
