Un studiu al Centrului de Astronomie şi Ştiinţe Spaţiale CSIRO arată motivul pentru care luminile Universului se sting. Acesta formează mai puţine stele decât în trecut, iar studiul ne arată de ce: galaxiile rămân fără combustibili.
Dr. Robert Braun, de la Centrul CSIRO, alături de colegii săi au studiat galaxiile îndepărtate, comparându-le cu cele mai apropiate, cu ajutorul radio-telescopului Mopra, de lângă Coonabranbran, din New South Wales, Australia.
Luminile şi undele radio din galaxiile îndepărtate călătoresc miliarde de ani lumină până la noi, astfel că le vedem aşa cum se prezentau în urmă cu 3-5 miliarde ani în urmă. În acea perioadă, ele conţineau simţitor mai multe molecule de gaz hidrogen decât în prezent, potrivit studiului. Ţinând cont că stelele sunt formate din nori de hidrogen, cu cât mai puţin este acesta prezent, cu atât mai puţine stele se vor forma.
Astronomii sunt conştienţi de mai demult de faptul că apogeul formării de noi stele a fost atins în vremurile în care Universul avea doar puţine miliarde de ani vechime şi că, de atunci, acest proces se află într-un declin continuu. Potrivit dr. Braun, cercetarea sa doar ajută la înţelegerea fenomenului de „stingere a luminilor”, procesul de formare a stelelor consumând cea mai mare parte a hidrogenului. După formare, stelele au mai returnat din gaz în spaţiu, cu ocazia desfăşurării unor evenimente precum supernovele (explozii stelare), dar în proporţie de 70% acesta a rămas stocat.
![\"(w540)](\"http://www.stiintasitehnica.com/media/image/201108/w540/supernova_polarizata_15888500.jpg\")
Problema reală este rata de „realimentare” a galaxiilor cu hidrogen – gazul intră în galaxii din spaţiul intergalactic. Acolo cred astronomii că se află încă două treimi din hidrogen, numai o treime fiind folosită la crearea stelelor.
Potrivit dr. Braun, scăderea cantităţii de gaz disponibil, concomitent cu formarea stelelor a început odată cu preluarea controlului asupra Universului de către Materia Întunecată. Până la acel moment, gravitaţia domina Universul, astfel că gazul era absorbit în mod natural de galaxii. După ce Materia Întunecată a început să domine, Universul s-a extins din ce în ce mai rapid, iar această expansiune accelerată a îngreunat absorbţia gazului de către galaxii, continuă Braun.
Galaxiile studiate cu telescopul Mopra erau unele de tip ultra-luminos infraroşu (ULIGR), cunoscute pentru faptul că deţin rezerve mari de gaz şi sunt extrem de strălucitoare.
Hidrogenul molecular este foarte greu de detectat în mod direct, astfel că acest studiu, ca şi altele precedente, l-a estimat pe baza emisiilor de monoxid de carbon (CO).
