Gaura Neagră “Jetty McJetface” Emite Energie Comparabilă cu Steaua Morții

În anul 2022, astronomii au fost intrigați de un eveniment cosmic neobișnuit numit “eveniment de perturbare mareică” (EPM), cunoscut sub numele de AT2018hyz. Observat inițial ca fiind în scădere după ce fusese descoperit cu trei ani în urmă, acesta a surprins comunitatea științifică prin reactivarea sa spectaculoasă și emisia de unde radio extrem de luminoase. Yvette Cendes, astrofizician la Universitatea din Oregon și coautoare a studiului din 2022, a numit gaura neagră responsabilă pentru acest fenomen “Jetty McJetface”, un omagiu adus concursului online britanic din 2016 pentru denumirea unei nave de cercetare, Boaty McBoatface.

Observațiile asupra acestui fenomen nu s-au oprit, iar EPM-ul a continuat să crească în intensitate, ajungând să fie de 50 de ori mai strălucitor, cu tendința de a crește și mai mult. Potrivit unui nou articol publicat în Jurnalul de Astrofizică, se estimează că emisia de energie a găurii negre nu va atinge apogeul până în 2027.

Deși există o concepție greșită populară potrivit căreia găurile negre funcționează ca niște aspiratoare cosmice, devorând tot ce le stă în cale, în realitate, doar materia care depășește orizontul evenimentelor este înghițită și nu poate scăpa. Totuși, găurile negre sunt și consumatori neîndemânatici, astfel că o parte din materia unui obiect este de fapt expulzată în exterior sub forma unui jet puternic.

În cadrul unui EPM, o stea este sfâșiată (“spaghettificată”) de forțele gravitaționale intense ale unei găuri negre situate în afara orizontului evenimentelor, iar o parte din masa inițială a stelei este expulzată violent în exterior. Aceasta poate forma un disc de acreție rotativ în jurul găurii negre, care emite raze X puternice și lumină vizibilă. Jeturile sunt unul dintre modurile prin care astronomii pot deduce indirect prezența unei găuri negre. Aceste emisii de flux apar de obicei curând după EPM.

Când “Jetty” a fost descoperit pentru prima dată, telescoapele radio nu au detectat semnături ale unei emisii de material în primele luni. Conform lui Cendes, acest lucru este valabil pentru aproximativ 80% din EPM-uri, motiv pentru care astronomii au preferat să aloce timpul valoros al telescopului pentru obiecte potențial mai interesante. Câțiva ani mai târziu, datele radio de la Rețeaua de Antene Foarte Mari (VLA) au arătat că Jetty a început să lumineze cerul din nou, expulzând material cu o intensitate impresionantă de 1.4 millijansky la 5 GHz.

De atunci, strălucirea acestui fenomen a continuat să crească. Cât de mare este această creștere? Ei bine, energia emisă de fictiva Stea a Morții din saga Star Wars a fost estimată, iar emisiile lui Jetty McJetface sunt de un trilion de ori mai mari decât aceasta, ajungând poate la 100 de trilioane de ori. Cât despre motivul pentru care Jetty a scăpat inițial detectării, se pare că există un singur jet care emite radiații într-o singură direcție, care posibil nu a fost îndreptată către Pământ. Astronomii ar trebui să poată confirma aceasta odată ce energia atinge punctul culminant.

Echipa lui Cendes acum cercetează cerul în căutarea unor comportamente similare în EPM-urile cu energie înaltă, deoarece existența lui Jetty sugerează că fluxul întârziat este mai comun decât se credea anterior.

Sursa: Ars Technica

Știință&Tehnică

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România