Un studiu publicat pe 19 februarie 2025, în revista Nature, dezvăluie cifre alarmante: între 2000 și 2023, ghețarii planetei au pierdut în medie 300 de miliarde de tone de gheață pe an, sau 5% din volumul lor total. Acesta este echivalentul a trei piscine olimpice de gheață care se topesc în fiecare secundă. Dar de ce se accelerează această topire? Care sunt consecințele? Și, cel mai important, ce putem face pentru a inversa tendința?
Studiul, realizat de Centrul Național Francez de Cercetare Științifică (CNRS) și multe alte instituții de cercetare, a relevat că ghețarii lumii au pierdut echivalentul a 273 de miliarde de tone de gheață în fiecare an între 2000 și 2023. Cu alte cuvinte, acești ghețari și-au văzut volumul topindu-se cu 5% în doar două decenii. Alpii și Pirineii au fost deosebit de puternic afectați, cu o pierdere de 40% din volumul de gheață pe parcursul perioadei. În Alpi, unii ghețari și-au pierdut 10% din masă în doar doi ani, o scădere amețitoare care demonstrează viteza fenomenului. Dar această distribuție nu este omogenă. De exemplu, în insulele subantarctice, pierderea de gheață a fost mult mai mică, reprezentând doar 2% din volumul inițial. În ansamblu, însă, tendința este clară: topirea ghețarilor s-a accelerat în ultimii ani, cu o creștere de 36% a pierderilor anuale între perioadele 2000-2011 și 2012-2023.
Ghețarii sunt indicatori sensibili ai schimbărilor climatice. Topirea lor este direct legată de creșterea temperaturilor globale, care este alimentată de emisiile de gaze cu efect de seră. Asta pentru că, pe măsură ce temperatura aerului crește, zăpada care alimentează ghețarii iarna se topește mai repede primăvara și vara. În plus, zăpada topită este înlocuită cu gheață mai închisă la culoare, care absoarbe mai multă căldură, accelerând astfel topirea. Acest cerc vicios intensifică fenomenul. Ghețarii din regiunile muntoase precum Alpii, Pirineii și Anzii, care sunt mai expuși la temperaturi ridicate, sunt deosebit de vulnerabili. În schimb, ghețarii din regiunile mai reci, cum ar fi unele insule subantarctice, sunt mai puțin afectați, dar această tendință s-ar putea schimba pe măsură ce temperaturile globale continuă să crească.
Consecințele topirii ghețarilor sunt multiple. Pierderea gheții are o contribuție directă la creșterea nivelului mării, un fenomen care amenință zonele de coastă din întreaga lume. Potrivit studiului, topirea ghețarilor a determinat creșterea nivelului mării la nivel global cu 18 milimetri între 2000 și 2023. Această cifră este semnificativă, mai ales că creșterea nivelului mării din cauza calotei de gheață Groenlandei este mai lentă și mai mică. Dincolo de creșterea nivelului apei, topirea ghețarilor reprezintă, de asemenea, o amenințare pentru resursele de apă dulce, în special pentru populațiile care trăiesc în regiuni precum Asia Centrală sau Anzi. Acești ghețari joacă un rol vital ca rezervoare de apă, în special pentru comunitățile care depind de ghețari pentru aprovizionarea cu apă în perioadele secetoase. Dispariția lor ar pune în pericol securitatea apei a milioane de oameni.
Viitorul ghețarilor depinde în mare măsură de acțiunile întreprinse astăzi pentru combaterea încălzirii globale. Modelele climatice prevăd că, dacă nu acționăm rapid, cel puțin 25% din gheața rămasă ar putea dispărea până în 2100, chiar dacă emisiile de gaze cu efect de seră sunt reduse. Pe de altă parte, dacă emisiile continuă să crească sau rămân la același nivel, pierderea de gheață ar putea ajunge la 50% până la sfârșitul secolului.
Din acest motiv, este imperativ să acționăm acum pentru a limita amploarea încălzirii globale. Acest lucru necesită o reducere semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră la scară globală. Experții subliniază că fiecare „zecime de grad” de încălzire evitată ar contribui la conservarea unora dintre ghețari și la atenuarea consecințelor dramatice pentru ecosisteme, populații și infrastructură. Soluțiile includ tranziția la energie regenerabilă, reducerea consumului de combustibili fosili și politici publice mai ambițioase pentru combaterea schimbărilor climatice.
Loading ...
