O descoperire științifică recentă ar putea rescrie o parte din istoria umanității. Profesorul Christopher J. Bae, antropolog la Universitatea din Hawaii, și echipa sa au identificat o posibilă nouă specie umană numită Homo juluensis. Acesta din urmă, despre care se crede că a trăit în Asia de Est cu aproximativ 300.000 de ani în urmă, ne îmbogățește înțelegerea despre vechii homminide care au împărțit planeta noastră. Ea a fost prezentate într-un articol publicat în Nature Communications.
Lumea preistorică era foarte diferită de cea pe care o cunoaștem astăzi. În timpul Pleistocenului mijlociu și târziu (300.000 până la 50.000 î.Hr.), mai multe specii umane au coexistat în diferite locuri de pe planetă. În Asia, fosilele și uneltele mărturisesc o diversitate fascinantă, dar adesea confuză, a strămoșilor umani. Homo erectus, Homo sapiens, oamenii de Neanderthal și misterioșii Denisovani au lăsat într-adevăr urme fragmentare acolo.
În acest context, Homo juluensis ar putea fi adăugat la această listă a speciilor umane antice. Această nouă specie ar fi vânat cai sălbatici în grupuri mici, ar fi folosit unelte de piatră și poate chiar ar fi transformat piei de animale pentru a supraviețui într-un mediu solicitant. Dar, ca atâtea alte specii umane, ar fi dispărut cu aproximativ 50.000 de ani în urmă.
Istoria denisovanilor, o populație umană enigmatică, este încă incompletă. Descoperiți pentru prima dată în Siberia datorită fragmentelor osoase și analizei ADN, se crede că Denisovanii au trăit și în Tibet și Asia de Sud-Est. Fosilele Homo juluensis, inclusiv dinții și fălcile, prezintă asemănări interesante cu aceste rămășițe. Cercetătorii se întreabă dacă Homo juluensis ar putea fi o formă specială de denisoveni. Cu toate acestea, sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma această ipoteză, deoarece identificarea unei noi specii se bazează pe criterii foarte stricte.
Revoluția, pentru Christopher Bae și echipa sa, constă nu numai în această potențială descoperire, ci și în metoda folosită. Cercetarea paleoantropologică seamănă uneori cu rezolvarea unui puzzle imens: fosilele împrăștiate și incomplete trebuie clasificate și interpretate pentru a reconstrui o imagine clară a trecutului. Bae îl aseamănă cu organizarea unui album foto de familie vechi în care unele imagini sunt neclare sau identificate greșit. Folosind o nouă abordare sistematică, echipa sa a reușit să grupeze fosilele umane din China, Coreea, Japonia și Asia de Sud-Est în categorii diferite, mai ușor de înțeles. Această muncă metodică a făcut posibilă identificarea Homo juluensis și clarificarea înregistrărilor fosile confuze anterior.
Acest progres nu numai că îi ajută pe cercetători să înțeleagă mai bine legăturile dintre diferitele specii umane, dar ar putea facilita și comunicarea științifică. „Prin organizarea acestor fosile într-un mod mai clar, contribuim la completarea unor lacune în înțelegerea noastră a evoluției umane în Asia”, explică cercetătorul.
Identificarea unor noi specii umane precum Homo juluensis ne amintește că evoluția umană este departe de a fi un proces liniar. Spre deosebire de ideea simplistă a unei progresii directe de la Homo erectus la Homo sapiens, trecutul uman este mai mult ca un copac cu mai multe ramuri. Diferite specii au coexistat, au interacționat și uneori au împărtășit gene înainte de a dispărea. În Asia, această complexitate este deosebit de evidentă. Continentul, imens și bogat în fosile, adăpostește încă multe mistere. Descoperirile recente arată însă că această regiune a jucat un rol central în evoluția umană, poate la fel de important ca cel al Africii sau al Europei.
Această cercetare este rezultatul unei colaborări între oameni de știință renumiți, inclusiv Christopher Bae și profesorul Xiujie Wu, paleoantropolog la Institutul de Paleontologie și Paleoantropologie a Vertebratelor din cadrul Academiei Chineze de Științe. Împreună, au analizat fosilele atribuite lui Homo juluensis și au dezvoltat descrierea științifică a acestuia. Mai este un drum lung de parcurs până când această descoperire este acceptată pe deplin de comunitatea științifică. Noi săpături, analize ADN și comparații detaliate vor fi într-adevăr necesare pentru a confirma existența Homo juluensis ca specie distinctă.
