Am crezut că sunt inofensivi, chiar protectori. Totuși, norii de deasupra oceanelor noastre par să fie din ce în ce mai puțin capabili să reflecte lumina soarelui în spațiu. Mai simplu spus: ei lasă să treacă mai multă căldură, contribuind la creșterea încălzirii globale. Un fenomen scos recent la lumină de cercetătorii britanici, care ridică un paradox îngrijorător: dacă aerul mai curat pe care îl respirăm astăzi contribuie indirect la schimbările climatice?
Reflexivitatea unei suprafețe, cu alte cuvinte capacitatea sa de a reflecta razele soarelui, poartă un nume: albedo. De la 0 la 100, valoarea albedo definește această capacitate de reflexie, 0 corespunzând unei suprafețe care absoarbe toate razele și 100 unei suprafețe care reflectă toate razele. În urmă cu câțiva ani, cercetătorii au descoperit că topirea gheții marine din Antarctica a crescut capacitatea oceanului de a absorbi lumina soarelui. Deși acest fenomen se adaugă emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), al căror rol în încălzirea globală nu mai trebuie dovedit, un alt fenomen tocmai a fost descoperit într-un studiu publicat în revista Environmental Research Letters.
Potrivit experților în meteorologie de la Universitatea din Reading (Marea Britanie), acest fenomen are loc pe cer. Deasupra mării, norii reflectă mai puțină lumină solară decât înainte. Acest lucru se întâmplă în diferite părți ale lumii, inclusiv în largul coastelor Chinei, Californiei (SUA) și Namibiei. După cum subliniază autorii studiului, Pământul este ca o oglindă care reflectă lumina soarelui în spațiu. Această oglindă devine din ce în ce mai „murdară” în timp. Cu toate acestea, rămân o serie de întrebări cu privire la acest proces. Cercetătorii nu știu încă dacă norii se „topesc” sub efectul creșterii temperaturilor sau dacă poluarea atmosferică care luminează de obicei celebra oglindă se estompează. Cu toate acestea, trebuie subliniat că, prin arderea diferiților combustibili fosili, omenirea emite gaze cu efect de seră, precum și aerosoli precum oxizii de sulf (SOx), care sunt capabili să genereze nori.
După examinarea încălzirii care a avut loc între 2022 și 2023, autorii au descoperit că suprafața oceanului s-a încălzit mai rapid decât evaluarea care a fost făcută prin includerea doar a influenței efectului de seră asupra capacității sale de a absorbi lumina. Potrivit cercetătorilor, este posibil ca căldura să fie concentrată într-un strat al oceanului mai puțin adânc decât de obicei. De asemenea, este posibil ca excesul de căldură stocat în straturile mai adânci să urce la suprafață, o teorie care ar putea fi legată de condițiile fenomenului El Nino din 2023, când apa caldă de pe fundul mării a revenit la suprafață în Oceanul Pacific. Studiul a evidențiat, de asemenea, cazul Chinei, care a fost deosebit de afectată de această scădere a albedoului, care poate fi cu siguranță explicată prin eforturile majore de reducere a poluării atmosferice. Cu toate acestea, în timp ce reducerea poluării atmosferice este benefică pentru sănătatea publică, un aer mai curat permite mai multă lumină solară să treacă prin atmosferă și prin nori, ceea ce sporește încălzirea suprafeței. Fenomenul care are loc în China este de așa natură încât ar putea perturba anumite modele climatice mai ample, în special în Pacificul de Nord.
Loading ...
