Cosmin Ruscior, de la RFI România, mă întreabă dacă vreau să comentez recentul accidentul fatal al Uber, din Arizona, dar și ce păreri am referitor la tehnologia mașinilor autonome, dacă sunt sigure, etc. „Hmm… ce accident, stai puțin să văd despre ce este vorba”. Și-l întreb imediat pe nenea Google despre „fatal accident uber arizona”.
Rezultatele aproape toate îmi comunică același mesaj disperat: de la „o mașină autonomă omoară un om” la „o mașină autonomă Uber implicată într-un accident mortal”. Măi să fie, deja parcă văd cum ia foc iarăși toată lumea, în special detractorii mașinilor autonome, așa cum s-a întâmplat cu doi ani în urmă, în 2016, când o mașină Tesla cu sistemul Autopilot activat s-a lovit de un camion, iar șoferul mașinii electrice a murit (vina fiind a lui).
Cine mai are timp de detalii? Ai văzut un titlu, te-ai lămurit, treci mai departe, nu avem timp să vedem mai în amănunt ce și cum, hai, că trece ziua și n-am făcut nimic, uite câte subiecte sunt pe facebook, vai, vai… Dar, dacă ești jurnalist de șiință la Știință & Tehnică și mai ești și simpatizant al mașinilor autonome (gata, m-am deconspirat, nu sunt doar avocat al electromobilității!), nu te poți mulțumi doar cu vârful icebergului.
Și uite așa aflu că, într-adevăr, un model Volvo XC90, deținut de Uber și dotat cu sistem de conducere autonomă, dar având la volan, pentru intervenție în caz de forță majoră, și un șofer uman, a lovit un biciclist. Mai exact, o femeie de 49 de ani, Elaine Herzberg, care circula noaptea și a traversat șoseaua printr-un loc nepermis – în condițiile în care mașina autonomă circula cu 38 mph (61 km/h) într-o zonă cu viteza maximă limitată la 35 mph (56 km/h), deci în limitele regulamentare.
Însă aceste detalii nu le-am aflat în doi timpi și trei mișcări, deoarece rezultatele de pe prima pagină mă duceau în articole care nu se împiedicau de detalii, ci puneau doar gaz pe foc, mai mult sau mai puțin voalat, împotriva mașinilor autonome. Nu-mi propun să comentez acum această practică jurnalistică vecină cu „alternative facts”. Revin la subiect.
Care sună așa: o mașină autonomă a fost, într-adevăr, implicată într-un accident rutier, în urma căruia victima, care circula neregulamentar, a decedat. Tragic, dar, statistic vorbind, în fiecare minut undeva pe mapamond un pieton sau un biciclist mor în accidente rutiere din vina lor. Ceea ce face irelevant faptul că vorbim de o mașină condusă de un șofer sau de un calculator, corect?
„Nu, pentru că mașinile autonome ar trebui să fie sigure 100%, să nu omoare pe nimeni!”, parcă aud din spate, de la domnii cu tricou „anti-vaccin”, șepci „electric car sucks” și rucsaci „the earth is flat”… Da, așa e: sistemul de condus autonom trebuie să evite producerea oricărui fel de accident DIN VINA SENZORILOR, SOFTULUI SAU HARDWARE-ULUI.
Dar nu ai cum să faci o mașină autonomă infailibilă din vina factorilor externi, gen pietoni neatenți. Este adevărat, sistemul de frânare autonomă (pe care îl regăsim din ce în ce mai des pe mașinile actuale) reacționează mai rapid decât un om la apariția unui obstacol, însă fizica are și ea limitele ei – mă refer la procesul de oprire al mașinii, aceasta parcurgând o distanță cu atât mai lungă cu cât frânarea începe de la o viteză mai ridicată. Iar dacă obstacolul este mult prea aproape…
Dar, stați puțin, că lucrurile tind să se simplifice odată ce băgăm mai multe cunoscute în ecuație. De exemplu, declarația șefului poliției din Tempe, Sylvia Moir (permiteți-mi să dau copy-paste în engleză):
„The driver said it was like a flash, the person walked out in front of them. His first alert to the collision was the sound of the collision. […] It’s very clear [from the videos] it would have been difficult to avoid this collision in any kind of mode (autonomous or human-driven) based on how she came from the shadows right into the roadway. […] It is dangerous to cross roadways in the evening hour when well-illuminated, managed crosswalks are available.”
Ce spune doamna polițist, pe scurt:
- că șoferul nu a realizat prezența biciclistei pe drum decât în momentul impactului;
- că filmările demonstrează că accidentul nu putea fi evitat;
- că biciclista a apărut brusc din întuneric pe carosabil;
- că e periculos să traversezi drumul prin locuri nemarcate corespunzător.
Eu nu mai comentez nimic referitor la acest incident. E pur și simplu mult prea clar: victima a greșit. Și, din păcate pentru ea, a plătit cu viața pentru greșeală. Nu e vina mașinii Uber, nu e vina șoferului care nu conducea, nu e vina inginerilor care au făcut senzorii și camerele, nu e vina programatorilor care au conceptul softul, nu e vina producătorului sistemului de frânare.
Așa că la RFI am declarat următoarele: chiar dacă pare cinic, nu poți face omletă fără a sparge niște ouă. Testele de până acum cu diversele sisteme de conducere autonomă cumulează deja miliarde de kilometri parcurși atât în condiții de laborator, cât și în condiții reale. Iar numărul victimelor, raportat la distanțele parcurse, este efectiv infim, din punct de vedere statistic.
Acest accident pur și simplu le va oferi specialiștilor noi scenarii pe care să le aibă în vedere sistemele de conducere autonome, ceea ce va face mașinile autonome și mai sigure. În condițiile în care acestea sunt deja cu niște ordine de mărime mai sigure decât mașinile conduse de oameni!
Mai dificil vor fi de gestionat sentimentele și mentalitățile oamenilor care vor fi, invariabil, influențați de știrile în stil „alternative news”, care vor evidenția că o mașină autonomă a fost implicată în acest accident fatal, în timp ce condițiile (care explică atât de simplu situația) vor fi lăsate pe plan secund sau vor fi ignorate cu desăvârșire.
Sunt curios, într-adevăr, cât de influențați vor fi cei care pregătesc cadrul legislativ pentru epoca mașinilor autonome. Dar aici deja vorbim de oameni cu o pregătire legislativă ce-i face mai puțin sensibili la știrile alarmiste sau prezentarea fals-lacrimogenă a situațiilor. Iar dacă dezbaterile vor fi purtate de oameni cu capul pe umeri și de specialiști care știu despre ce vorbesc, nu de pseudo-specialiști, cred că toată societatea va avea de câștigat de pe urma decesului lui Elaine Herzberg.
În concluzie, mașina autonomă din această poveste este exonerată. Iar cazul de față este un bun exemplu (al câtelea oare?!) că, pentru o informare corectă, e bine să-ți consumi niște timp. Pentru că, altfel, riști o dezinformare crasă.
