Misterul scufundării vasului Endurance: Adevărul din spatele expediției lui Shackleton

În anul 1915, exploratorul britanic Sir Ernest Shackleton și echipajul său au fost blocați luni de zile în Antarctica, după ce vasul lor, Endurance, a fost prins în ghețurile plutitoare și în cele din urmă s-a scufundat în adâncurile înghețate ale Mării Weddell. Prin miracol, întregul echipaj a supraviețuit. Narațiunea populară care a circulat de-a lungul timpului despre această faimoasă călătorie include două presupuneri esențiale: că Endurance era cel mai robust vas polar al timpului său și că s-a scufundat după ce ghețurile au rupt cârma.

Totuși, o analiză recentă scoate la iveală că Endurance s-ar fi scufundat chiar și cu cârma intactă; vasul a fost zdrobit de forțele cumulative de compresie ale ghețurilor arctice, fără o cauză unică pentru scufundare. Mai mult, vasul nu a fost proiectat să reziste acestor forțe, iar Shackleton era probabil conștient de acest fapt, conform unui nou articol publicat în revista Polar Record. Cu toate acestea, el a ales să pornească în această călătorie riscantă oricum.

Autorul Jukka Tuhkuri de la Universitatea Aalto, un explorator polar și unul dintre cei mai de seamă cercetători ai gheții la nivel mondial, a făcut parte din echipa misiunii Endurance22 care a descoperit epava vasului Endurance în 2022, fapt documentat într-un documentar National Geographic din 2024. Vasul a fost găsit într-o stare de conservare excepțională, parțial datorită lipsei microbilor care degradează lemnul în acele ape. De fapt, directorul expediției Endurance22, Mensun Bound, a declarat pentru The New York Times la acea vreme că epava este cel mai bun exemplu pe care l-a văzut vreodată; Endurance era „într-o stare de conservare strălucitoare”.

Așa cum s-a raportat anterior, Endurance a plecat din Plymouth pe 6 august 1914, cu Shackleton alăturându-se echipajului său în Buenos Aires, Argentina. Până când au ajuns în Marea Weddell în ianuarie 1915, acumulările de ghețuri și vânturile puternice au încetinit progresul la pas de melc. Endurance a devenit complet blocat în gheață pe 24 ianuarie, iar la mijlocul lunii februarie, Shackleton a ordonat oprirea cazanelor pentru ca vasul să plutească odată cu gheața până când vremea se încălzea suficient pentru ca ghețurile să se despartă. Așteptarea ar fi lungă. Timp de 10 luni, echipajul a suportat condițiile înghețate. În august, plăcile de gheață au presat asupra vasului cu o forță atât de mare încât punțile s-au deformate.

Structura vasului a rămas intactă, dar până pe 25 octombrie, Shackleton și-a dat seama că Endurance era condamnat. El și oamenii săi au ales să campeze pe gheață la aproximativ doi kilometri distanță, luând cât mai multe provizii cu ei. Gheața compactată și zăpada au continuat să umple vasul până când un val de presiune a lovit pe 13 noiembrie, zdrobind prova și despărțind catargul principal—totul fiind capturat pe cameră de fotograful echipajului, Frank Hurley. Un alt val de presiune a lovit în după-amiaza zilei de 21 noiembrie, ridicând pupa vasului. Plăcile de gheață s-au despărțit doar suficient de mult pentru ca Endurance să se scufunde în ocean înainte de a se închide din nou și a șterge orice urmă a epavei.

Odată ce epava a fost găsită, echipa a înregistrat

Știință&Tehnică

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România