Un mormânt geto-dac, datând din perioada romană, a fost excavat de arheologii bulgari în apropierea satului Velikovo, foarte aproape de granița cu România. Din nefericire, existența acestuia a fost remarcată de abia după ce o grupare de vânători de comori a expus, a deteriorat mormântul și, mai mult ca sigur, l-a jefuit.
Camera mortuară are o formă trapezoidală și a fost construită astfel încât să aibă aspectul unei case, o ultimă locuință a defuncților. Conform autorităților bulgare, există numeroase indicii care să susțină originea sa geto-dacică, dar și construcția sa în perioada ocupației romane. Pereții mormântului sunt aliniați perfect cu punctele cardinale, iar intrarea este orientată spre est.
Mormântul a fost folosit de-a lungul mai multor generații, fapt sugerat de metodele diferite de înhumare depistate de arheologi. Astfel, specialiștii bulgari au descoperit o nișă de piatră în care fuseseră depuse urnele cu cenușa celor incinerați. De asemenea, a fost identificată o altă nișă în care erau depuse ofrandele funerare. Pe latura nordică, în schimb, există în pat de piatră terasat pe care au fost descoperite oase umane împrăștiate, o dovadă a depunerii corpurilor defuncților și a dispariției practicii incinerării.
În urma jafului, singurele artefacte descoperite de arheologi sunt un opaiț de lut și un bol de ceramică, ambele sparte. Conform oficialilor bulgari, complexul funerar a fost intact pentru circa 2.000 de ani, el fiind vandalizat și jefuit pentru prima dată în urmă cu doar câteva zile.
Tracii de la sud de Dunăre (implicit și tribul geților sud-dunăreni) au fost cuceriți complet în anul 46 d.Hr. Comparativ cu daco-geții de la nordul Dunării, care au fost supuși de împăratul Traian în cel de al doilea război dacic în anul 106 d.Hr (ocupație la care s-a renunțat în anul 271 d.Hr.), daco-geții de la sudul Dunării au rămas alipiți Imperiului Roman, ulterior Imperiului Bizantin, până la întemeierea primului Țarat Bulgar (680 – 681 d.Hr.).
Regiunea Dobrici din care face parte și satul Velikovo se află în nord-estul Bulgariei și este recunoscută pentru multitudinea vestigiilor daco-getice descoperite pe teritoriul său. Dobrici a făcut parte din România Mare între anii 1913-1940 sub numele de Caliacra.
