Lumea în care trăim se schimbă. Iar aceste schimbări nu ne afectează doar pe noi, oamenii. Ele au, de asemenea, un impact major asupra vieții sălbatice cu care ne împărțim planeta. Să luăm exemplul leneșilor. Aceste animale care trăiesc în copaci, renumite pentru lentoarea și blana lor, întâlnite în pădurile tropicale din America Centrală și de Sud, pot da impresia că duc un stil de viață relaxat. Cu toate acestea, un studiu recent publicat în revista PeerJ Life and Environment sugerează că viața liniștită a leneșilor este amenințată de temperaturile ridicate, care devin și mai ridicate din cauza schimbărilor climatice.
„În ciuda faptului că sunt specii emblematice, monitorizarea cuprinzătoare și pe termen lung a populației pur și simplu nu a fost efectuată la o scară care să reflecte provocările reale cu care se confruntă leneșii”, explică Rebecca Cliffe, autorul principal al cercetării. „Cu toate acestea, după cincisprezece ani de lucru cu leneșii din Costa Rica, suntem foarte îngrijorați. În zonele în care leneșii erau odată abundenți, am văzut cum populațiile lor au dispărut complet în ultimul deceniu.” Noul studiu și-a propus să examineze modul în care doisprezece leneși adulți cu două degete (Choloepus hoffmanni) care trăiesc în regiuni de altitudine înaltă și joasă reacționează la temperaturile ambientale variabile din Costa Rica. În general, platourile înalte sunt cu trei până la nouă grade Celsius mai reci decât regiunile de câmpie, iar leneșii din aceste zone au, prin urmare, adaptări care includ o blană mai lungă, mai groasă și mai închisă la culoare.
Folosind calorimetria indirectă, cercetătorii au măsurat consumul de oxigen și temperatura corporală centrală a leneșilor în condiții care simulează schimbările climatice preconizate pe parcursul mai multor zile, cu expunerea la o gamă de temperaturi ambientale cuprinse între 18 și 34 de grade Celsius, pentru a determina modul în care leneșii ar putea face față creșterilor de temperatură preconizate între prezent și 2100. Rezultatele indică un viitor îngrijorător pentru aceste creaturi, în special pentru cele care trăiesc în zone de mare altitudine. „Leneșii sunt limitați intrinsec de metabolismul lor lent și de incapacitatea lor unică de a regla eficient temperatura corpului, spre deosebire de majoritatea mamiferelor”, explică Rebecca Cliffe. Una dintre problemele majore constă în faptul că viteza lentă de digestie a leneșilor (de până la 24 de ori mai lentă decât cea a erbivorelor de dimensiuni similare) le face deosebit de dificilă creșterea consumului de alimente pentru a-și satisface nevoile metabolice în creștere. Rezultatele sugerează că, atunci când temperaturile depășesc 32 de grade Celsius, leneșii din regiunile de altitudine joasă își încetinesc metabolismul pentru a face față căldurii, pentru a-și conserva energia și pentru a evita supraîncălzirea. De asemenea, se pot adapta prin mutarea habitatelor lor la altitudini mai mari. La altitudini mari, însă, aceste animale nu au această capacitate. Metabolismul lor se accelerează odată cu creșterea temperaturii, ceea ce duce la o creștere a temperaturii corpului și la un consum mai mare de energie. Pentru a înrăutăți situația, acestea sunt, de asemenea, constrânse geografic și este posibil să nu aibă posibilitatea de a-și schimba habitatul pentru a supraviețui.
Până în 2100, cu creșteri preconizate ale temperaturii între 2°C și 6°C în habitatele leneșilor, aceștia se vor confrunta probabil cu o sarcină metabolică grea. Prin urmare, această cercetare trage un semnal de alarmă și sugerează că aceste limitări energetice ar putea face chiar imposibilă supraviețuirea lor până la sfârșitul secolului, în special la altitudini mari. „Dacă schimbările climatice continuă necontrolat și aceste regiuni devin nelocuibile, leneșii ar putea să nu mai aibă unde să se ducă”, își exprimă îngrijorarea cercetătoarea. Autorii recunosc că sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege pe deplin răspunsul metabolic al leneșilor la creșterea temperaturilor. Ei adaugă, de asemenea, că acesta este un eșantion mic, ceea ce înseamnă că există o marjă de eroare și incertitudine.
Aceste rezultate rămân îngrijorătoare, deoarece schimbările climatice nu sunt singurul factor care afectează populațiile de leneși. De asemenea, despădurirea duce la pierderea habitatelor și la fragmentarea terenurilor, ceea ce reduce mărimea populațiilor și crește consangvinitatea, cu repercusiuni majore asupra sănătății acestora. De asemenea, despădurirea modifică microclimatul habitatelor leneșilor și împiedică relocarea lor prin limitarea conectivității între zonele de habitat. Acest lucru evidențiază legătura importantă dintre schimbările climatice și modificările din mediile leneșilor. Prin urmare, leneșul cu două degete a fost inclus pe Lista roșie a speciilor amenințate a IUCN în 2022, deși ca specie care prezintă o preocupare minimă.
Rezultatele acestui nou studiu subliniază importanța tot mai mare a protejării leneșilor. Echipa de cercetare solicită, de asemenea, investigații suplimentare privind strategiile de adaptare și politicile de conservare care pot contribui la atenuarea riscurilor cu care se confruntă leneșii într-o lume care se încălzește rapid. Deși eforturile locale și regionale sunt esențiale în acest caz, supraviețuirea leneșilor va depinde în mare măsură și de inițiativele politice la scară mai largă și de cooperarea internațională, în special sub impulsul acordurilor globale menite să reducă emisiile de carbon și să încetinească încălzirea globală. În special, programe precum Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC) joacă un rol-cheie în stabilirea politicilor climatice globale care pot aduce beneficii indirecte leneșilor și altor specii aflate, de asemenea, în pericol de dispariție.