În laboratoarele Northrop Grumman din Maryland, un motor de rachetă a fost testat cu succes pentru a treia oară. Dar această flacără nu luminează doar un banc de probă terestru: ea anunță o revoluție spațială fără precedent. Acest propulsor este proiectat să realizeze ceea ce omenirea nu a mai încercat niciodată: lansarea unei rachete orbitale de pe suprafața unei alte planete.
Pe hârtie pare simplu, dar în realitate reprezintă un salt tehnologic colosal. Imaginați-vă că trebuie să proiectați o rachetă capabilă să funcționeze perfect după luni de călătorie spațială, apoi ani de așteptare în mediul ostil de pe Marte, înainte de a-și începe zborul cu o precizie chirurgicală spre orbita planetei. Aceasta este provocarea pe care o presupune Mars Ascent Vehicle (MAV) — o rachetă miniaturală, de doar 3 metri înălțime și 450 de kilograme, care ar putea deveni prima din istorie lansată de pe altă lume. Spre deosebire de giganții tereștri, MAV trebuie să-și îndeplinească misiunea într-un mediu în care fiecare gram contează, iar orice defecțiune poate compromite decenii de muncă.
Această realizare tehnică face parte din una dintre cele mai ambițioase misiuni spațiale concepute vreodată: aducerea pe Pământ a primelor mostre autentice de pe Marte. În timp ce citiți aceste rânduri, roverul Perseverance cutreieră deja planeta roșie, colectând fragmente de rocă și sol cu ajutorul sistemului său sofisticat de foraj. Aceste mostre prețioase, sigilate în recipiente speciale, sunt apoi lăsate pe suprafața marțiană – creând o veritabilă hartă a comorilor științifice. Un al doilea rover, trimis în cadrul unei viitoare misiuni, va avea sarcina de a le recupera și pregăti pentru întoarcerea pe Pământ.
Urmează o coregrafie orbitală extrem de complexă. Odată ce toate mostrele sunt colectate și securizate într-un container special, MAV va fi lansată. În doar câteva minute, această rachetă compactă va accelera încărcătura sa prețioasă până la 4 kilometri pe secundă – suficient pentru a depăși gravitația lui Marte și a ajunge pe orbită. Acolo, o altă navă automată o va intercepta, va prelua containerul și îl va aduce înapoi pe Terra. Această secvență orbitală cere o sincronizare perfectă între mai multe misiuni internaționale – o provocare logistică nemaiîntâlnită.
Testele recente de la Northrop Grumman au adus la lumină detalii tehnice fascinante. Motorul rachetei utilizează un combustibil solid compozit avansat – probabil pe bază de perclorat de amoniu, aluminiu pulverulent și polimeri rezistenți. Această formulă, derivată din familia de motoare STAR, trebuie să reziste la temperaturile extreme de pe Marte și să respecte standardele stricte de protecție planetară. Un detaliu remarcabil: în timpul arderii, racheta s-a rotit rapid, indicând că MAV va utiliza stabilizare giroscopică, o metodă fiabilă pentru menținerea direcției fără sisteme sofisticate de ghidaj.
Dincolo de performanțele inginerești, această misiune marchează un punct de cotitură conceptual: pentru prima dată în istoria explorării spațiale, nu trimitem doar roboți să observe și să analizeze la fața locului – ci aducem fizic fragmente dintr-o altă lume înapoi în laboratoarele noastre. Jeff Bemis, manager de program la Northrop Grumman, afirmă încrezător: „Am demonstrat un design aproape gata de zbor.” O promisiune care ar putea schimba pentru totdeauna relația noastră cu explorarea cosmică.
Totuși, deasupra acestui progres tehnic planează o incertitudine majoră: viitorul financiar al proiectului. Misiunea Mars Sample Return (MSR), evaluată inițial la câteva miliarde de dolari, se confruntă cu depășiri bugetare care îngrijorează Congresul SUA. Costurile ridicate ale acestei colaborări internaționale stârnesc dezbateri intense cu privire la prioritățile NASA. Iar în acest context, ingineria de vârf nu este suficientă: visul de a aduce acasă mostre marțiene depinde, în cele din urmă, de voința politică de a continua investițiile.
Poll: Care credeti ca ar trebui sa fie prioritatea in cazul proiectului Mars Sample Return (MSR)?


Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România





























Leave a Reply