O gaură neagră supermasivă, situată la peste 11 miliarde de ani-lumină distanță, tocmai a fost dezvăluită ca niciodată până acum. Datorită „strălucirii fantomă” a Big Bang-ului și a Telescopului Spațial Chandra, astronomii au surprins o imagine unică a unui jet cosmic gigantic. O descoperire fascinantă… care ar putea fi ultima de acest fel.
Găurile negre nu sunt doar niște gropi de întuneric: atunci când sunt complet active, pot proiecta jeturi de materie și energie la viteze apropiate de cea a luminii. Acestea sunt ceea ce astronomii numesc quasari, iar cel numit J1610+1811, descoperit în 2018, tocmai a dezvăluit unul dintre cele mai spectaculoase secrete ale sale. Acest quasar, situat la aproximativ 11,6 miliarde de ani-lumină distanță, ne apare așa cum era în timpul „amiezei cosmice”, o perioadă crucială între 2 și 3 miliarde de ani după Big Bang, când galaxiile și găurile negre au cunoscut o creștere explozivă. Dar abia în 2024, datorită telescopului spațial Chandra al NASA, cercetătorii au reușit să capteze o imagine a jetului său colosal de energie, lung de 300.000 de ani-lumină, de aproximativ trei ori mai mare decât Calea Lactee. O realizare tehnică, dar și o realizare cosmică.
În mod normal, aceste jeturi îndepărtate sunt foarte dificil de observat. Sunt adesea orientate în direcții opuse față de Pământ, iar semnalul lor slăbește din cauza efectelor relativiste. Totuși, aici, jetul lui J1610+1811 strălucește clar în razele X. De ce? Răspunsul este un singur cuvânt: CMB, pentru Fondul Cosmologic de Microunde, – lumina reziduală de la Big Bang care încă scaldă întregul Univers astăzi.
La amiaza cosmică, CMB era mai dens decât este astăzi. Prin urmare, electronii ultraenergetici din jetul quasarului au întâlnit un număr mult mai mare de fotoni de la CMB, transformându-i în raze X printr-un efect de amplificare (împrăștiere Compton inversă). Rezultatul: o strălucire fosilă ulterioară de la Big Bang iluminează literalmente acest jet vechi de 11 miliarde de ani.
Imaginea jetului de la J1610+1811 nu este doar o curiozitate estetică. Ne oferă indicii valoroase despre evoluția găurilor negre supermasive, acei monștri cosmici care uneori ating câteva miliarde de mase solare. De ce au crescut aceste găuri negre atât de repede în universul timpuriu? Cum influențează aceste jeturi formarea galaxiilor înconjurătoare? Înțelegerea acestor mecanisme ne permite, de asemenea, să înțelegem mai bine istoria propriei noastre galaxii. Cercetătorii au surprins, de asemenea, o altă imagine, mai slabă, a unui al doilea quasar numit J1405+0415, care ar putea oferi indicii suplimentare despre jeturile active din universul timpuriu.
Dezavantajul acestei realizări științifice este că ar putea fi unul dintre ultimele de acest fel. Telescopul spațial Chandra, lansat în 1999, funcționează dincolo de durata sa de viață inițial planificată de 10 ani. Dar, în 2024, este amenințat cu închiderea prematură din cauza reducerilor bugetare istorice luate în considerare de administrația SUA. Dacă aceste reduceri sunt confirmate pentru 2026, Chandra ar fi scoasă din funcțiune, lăsând astronomia cu raze X fără instrumentul său principal. Mai mulți cercetători, inclusiv Andrew Fabian (Universitatea din Cambridge) și Elisa Costantini (Institutul Olandez pentru Cercetări Spațiale), au tras deja un semnal de alarmă. Costantini vorbește despre o „gaură neagră în cunoștințele noastre”, în timp ce alții evocă un „eveniment de extincție științifică” pentru o întreagă generație de astronomi specializați.
Această imagine a jetului din J1610+1811 nu este doar impresionantă prin dimensiunea sa. Este povestea cosmosului care își luminează propriile mistere, prin strălucirea post-Big Bang. Este o buclă fascinantă, aproape poetică: o gaură neagră iluminată de lumina timpului zero. Și aceasta ar putea fi una dintre ultimele dăți când putem capta această lumină, înainte ca telescopul care a făcut-o vizibilă să fie oprit definitiv.
Poll: Care este cel mai captivant aspect al descoperiri jetului cosmic gigantic de la J1610+1811, situat la 11,6 miliarde de ani-lumină distanță?
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România
Leave a Reply