O lume pierdută, veche de 30 de milioane de ani, reapare sub gheața Antarcticii

Imaginați-vă un continent înghețat în timp, unde peisaje întregi au zăcut ascunse sub kilometri de gheață încă din vremea primelor mamifere. Această viziune devine realitate datorită unei descoperiri extraordinare: oamenii de știință au identificat un teritoriu fosil păstrat intact sub calota glaciară a Antarcticii de Est timp de 30 de milioane de ani. O revelație care ar putea schimba profund înțelegerea noastră asupra schimbărilor climatice globale.

În perioada în care dinozaurii tocmai dispăruseră, iar primii strămoși ai mamiferelor moderne își făceau apariția, o rețea complexă de râuri sculpta cu răbdare peisajul antarctic. Aceste ape antice au modelat un relief spectaculos — vaste întinderi plane intercalate cu văi adânci — ce se întindea pe mai bine de 3.500 de kilometri de-a lungul coastei. Această topografie remarcabilă s-a format între 80 și 34 de milioane de ani în urmă, într-o epocă în care Antarctica, încă lipsită de gheață, făcea parte din supercontinentul Gondwana. Eroziunea produsă de apă a creat cu precizie suprafețe cu o planeitate surprinzătoare, martori ai unui climat și ecosistem dispărut.

Descoperirea acestei lumi îngropate nu ar fi fost posibilă fără progresele tehnologice recente. Cercetătorii au analizat date radar provenite din patru campanii de măsurare pentru a „vedea” prin kilometri de gheață până la roca de bază. Imaginile obținute au scos la iveală un peisaj conservat excepțional, care a sfidat toate așteptările. Suprafețele remarcabil de plane au apărut constant în toate zonele explorate, sugerând un proces de formare uniform, la scară continentală — o dovadă a stabilității mediului din Antarctica preistorică. Descoperirea a fost prezentată în  Nature Geoscience.

Contrar credinței populare, calota glaciară antarctică nu a erodat complet relieful de dedesubt. În unele regiuni, ea a acționat paradoxal ca un scut protector, conservând o moștenire geologică de zeci de milioane de ani. Coexistența acestor suprafețe plane cu văi adânci, modelate ulterior de ghețari, formează un peisaj contrastant de o complexitate uimitoare. Iar aceste contraste nu sunt doar spectaculoase, ci și extrem de relevante pentru prezent: influențează direct comportamentul gheții de la suprafață.

Suprafețele plane acționează ca frâne naturale, încetinind mișcarea ghețarilor, în timp ce văile adânci canalizează și accelerează fluxul de gheață, formând veritabile „autostrăzi glaciare” spre ocean. Această geometrie a substratului determină în mod direct stabilitatea calotei glaciare în fața încălzirii globale. Dacă întreaga calotă a Antarcticii de Est s-ar topi, nivelul mării ar crește cu peste 50 de metri — o schimbare catastrofală care ar rescrie harta lumii.

Cercetătorii folosesc acum această hartă detaliată a rocii de bază pentru a rafina modelele climatice. Informațiile precise despre geometria subgheață îmbunătățesc semnificativ simulările privind fluxul de gheață și permit estimări mai fiabile ale topirii în diverse scenarii de încălzire. Este o revoluție în capacitatea noastră de predicție. Prin integrarea acestor date în modelele climatice, oamenii de știință pot prognoza mai exact cum vor evolua calotele polare și ce impact vor avea asupra nivelului mărilor.

Următorul pas: extragerea de probe geologice direct din roca ascunsă sub gheață. Aceste carote vor permite analiza compoziției și vor adăuga un nou strat de informație crucială pentru reconstruirea istoriei climatice a planetei. Această descoperire ilustrează perfect modul în care studiul trecutului geologic aduce lumină asupra provocărilor climatice contemporane. Dezvăluind secretele unei lumi pierdute, știința modernă ne oferă cheile pentru a înțelege mai bine viitorul planetei noastre în contextul schimbărilor climatice continue. Peisajul antarctic continuă să-și dezvăluie misterele, amintindu-ne că Pământul încă deține nenumărate comori geologice capabile să revoluționeze viziunea noastră asupra lumii.

Știință&Tehnică

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România