Imaginați-vă că descoperiți un text antic, pierdut de mai bine de o mie de ani, capabil să ne transporte direct în inima vieții cotidiene dintr-unul dintre cele mai mari orașe ale antichității: Babilon. Exact asta a reușit o echipă internațională de cercetători, condusă de Enrique Jiménez de la Universitatea Ludwig-Maximilians din München (LMU), în colaborare cu Universitatea din Bagdad. Folosind o tehnologie de ultimă generație, care combină digitalizarea cu inteligența artificială, ei au redescoperit un imn babilonian – un cântec de laudă ce dezvăluie nu doar splendoarea orașului, ci și detalii inedite despre locuitorii și societatea sa.
Fondat acum mai bine de 4.000 de ani în Mesopotamia, Babilonul a fost vreme îndelungată cea mai mare metropolă a lumii antice – un adevărat nod cultural și intelectual. Textele sale, scrise în cuneiform pe tăblițe de lut, au modelat o parte esențială a moștenirii noastre istorice. Multe dintre aceste scrieri s-au pierdut sau au ajuns până la noi fragmentate, greu de descifrat. Imnul redescoperit provine din Biblioteca din Sippar, un important centru de păstrare a cunoștințelor antice. Legenda locală spune chiar că Noe ar fi ascuns aceste texte înainte de potop – atât de valoroase erau considerate.
Până nu demult, reconstruirea acestor fragmente împrăștiate era o muncă titanică, ce putea dura zeci de ani. Însă, datorită unei platforme digitale inovatoare create de echipa lui Jiménez, aceste bucăți pot fi acum scanate, comparate și reunite automat. Inteligența artificială identifică fragmentele care aparțin aceluiași text, accelerând spectaculos munca asiriologilor. Astfel, cercetătorii au reușit să reunească 30 de manuscrise diferite asociate cu acest imn, permițând o reconstrucție completă și detaliată a textului. Format din aproximativ 250 de versete, imnul celebrează măreția Babilonului: clădirile sale, câmpurile verzi și rolul vital al râului Eufrat. Descoperirea a fost prezentată în revista IRAQ.
Ceea ce face această descoperire cu adevărat remarcabilă este bogăția de detalii despre viața de zi cu zi în Babilon. Imnul nu doar descrie orașul – el reușește să ne cufunde în atmosfera sa prin peisajul natural și relațiile sociale. Aflăm, de exemplu, că femeile babiloniene, rareori menționate în alte texte, aveau un rol important ca preotese, cu atribuții bine definite. Textul evocă o societate urbană tolerantă și ospitalieră cu străinii, oferind o imagine mai umană, mai nuanțată a acestei civilizații legendare.
Până recent, acest text era complet necunoscut – fapt surprinzător, mai ales că, în antichitate, era extrem de popular și chiar predat copiilor la școală. Redescoperirea lui aduce o perspectivă nouă asupra culturii babiloniene și îmbogățește în mod semnificativ înțelegerea noastră asupra unei civilizații majore. Mai mult, ea subliniază rolul esențial al tehnologiilor moderne în conservarea și interpretarea patrimoniului cultural. Alăturarea științelor umaniste cu inteligența artificială deschide calea spre noi descoperiri, care ar putea, într-o zi, să dezvăluie și alte secrete ascunse sub ruinele antice.
Un fragment evocator din imn face referire la râul Eufrat, sursă de viață și prosperitate: „Eufratul este râul lui, întemeiat de înțeleptul domn Nudimmud. Stinge focul, satură stuful, își varsă apele în lagună și în mare… Bogăția și splendoarea – ceea ce se cuvine omenirii – sunt dăruite, multiplicate și oferite regal.”
Această descoperire extraordinară ne amintește că, chiar și după milenii, Babilonul continuă să ne vorbească – prin vocile redescoperite ale lutului și prin algoritmii viitorului.
Poll: Care aspect al imnului babilonian redescoperit vi se pare cel mai fascinant?
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România
Leave a Reply