Uitați tot ce știți despre astronomie. LISA, primul detector de unde gravitaționale din spațiu, va inaugura o nouă eră: explorarea universului prin vibrațiile sale. Iată cum.
Undele gravitaționale sunt ondulații minuscule în spațiu-timp, cauzate de evenimente cosmice colosale: fuziuni de găuri negre, stele neutronice în spirală, sisteme binare compacte și multe altele. De la prima lor detectare în 2015 de către LIGO și Virgo, acestea au deschis o nouă fereastră pentru observarea Universului. Dar aceste observatoare terestre au o limitare fundamentală: dimensiunea Pământului însuși. Pentru a detecta cele mai joase frecvențe – cele ale găurilor negre supermasive sau ale piticelor albe care orbitează lent – este necesar un instrument mult mai mare… și, mai presus de toate, unul care să fie liber de orice perturbare terestră. Exact asta va face LISA, Antena Spațială cu Interferometru Laser. Acesta este un proiect colosal al Agenției Spațiale Europene (ESA) care va revoluționa capacitatea noastră de a „auzi” Universul.
LISA este un interferometru gigantic compus din trei sonde spațiale poziționate într-un triunghi echilateral, la o distanță de 2,5 milioane de kilometri – de peste șase ori distanța dintre Pământ și Lună. Fiecare dintre ele va schimba lasere ultra-stabile, capabile să măsoare variații de distanță mai mici de o sută de miime din dimensiunea unui atom. Acest sistem va capta deformările minuscule cauzate de trecerea unei unde gravitaționale. O precizie care sfidează imaginația. Spre deosebire de observatoarele terestre, LISA va putea detecta unde lungi și lente, inaccesibile pe sol, dar cruciale pentru înțelegerea evoluției galaxiilor și a celor mai masive obiecte din Univers.
Înainte de lansarea unei astfel de misiuni, a fost necesar să se demonstreze că această idee nebunească era fezabilă din punct de vedere tehnic. Acesta a fost rolul sondei demonstrative LISA Pathfinder lansate în 2015. A validat capacitatea de a menține două cuburi de aur în cădere liberă perfectă, protejate de orice influență externă, și de a le măsura poziția cu o precizie extremă. Misiune îndeplinită: tehnologia funcționează chiar și în vidul spațiului.
LISA se află acum oficial în faza de construcție. Contractul a fost atribuit companiei germane OHB System AG, în parteneriat cu Thales Alenia Space. NASA, inițial implicată, s-a retras din proiect în urma reducerilor bugetare din timpul administrației Trump. În ciuda acestui fapt, ESA a decis să meargă mai departe, și chiar mai bine: lansarea a fost avansată până în 2035, cu doi ani mai devreme decât era planificat. Acest lucru transmite un mesaj puternic despre independența și maturitatea tehnologică a spațiului european.
Cu brațele sale gigantice și sensibilitatea extremă, LISA va putea surprinde fenomene complet inaccesibile astăzi: fuziunile găurilor negre supermasive, care structurează galaxiile; sisteme binare compacte, cum ar fi perechile de pitice albe care radiază lent; „sirene gravitaționale”, care vor face posibilă măsurarea directă a expansiunii universului; poate chiar unde generate de exoplanete, deschizând un nou canal de detecție. LISA va testa, de asemenea, validitatea relativității generale în condiții extreme și poate va dezvălui fenomene noi, necunoscute, în universul întunecat.
Dincolo de performanța tehnologică, LISA este un simbol: cel al unui proiect științific colectiv, condus de decenii de cercetare, cooperare internațională și o viziune ambițioasă a explorării cosmice. După cum a declarat Carole Mundell, directorul științific al ESA: „LISA va reprezenta triumful ingineriei de precizie și va plasa Europa în fruntea științei fundamentale.”
Cu LISA, nu vom observa doar stelele. Ci bătăile lor de inimă, vibrațiile lor secrete, dansul lor gravitațional invizibil. Ceea ce aude LISA în liniștea spațiului ar putea schimba pentru totdeauna înțelegerea noastră asupra Universului.
Poll: Ce fenomene cosmice credeți că va fi capabil să detecteze LISA cu brațele sale gigantice și sensibilitatea extremă?
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România
Leave a Reply