Imaginați-vă plante capabile să deruleze înapoi milioane de ani de evoluție pentru a redobândi trăsături străvechi, de mult dispărute. Exact asta au descoperit cercetătorii de la Universitatea din California, Riverside, studiind roșiile sălbatice din Insulele Galapagos – un arhipelag celebru pentru biodiversitatea sa unică. Aceste roșii, departe de a fi fructe obișnuite, oferă un exemplu rar de „evoluție inversă” – un fenomen surprinzător care ne obligă să regândim dinamica adaptării biologice.
De obicei, ne imaginăm evoluția ca pe un drum cu sens unic: speciile se adaptează progresiv la condițiile în schimbare ale mediului, dezvoltând trăsături noi. Dar cercetătorii au observat la aceste roșii un proces invers. În loc să continue să evolueze spre forme chimice moderne, unele populații de roșii sălbatice din Galapagos și-au reconfigurat profilul molecular, producând un amestec de alcaloizi toxici asemănători cu cei ai strămoșilor lor de acum milioane de ani.
Acest fenomen de „de-evoluție” apare atunci când readoptarea unor trăsături ancestrale oferă un avantaj adaptativ. În acest caz, este vorba de alcaloizi – compuși chimici produși de multe plante pentru a se apăra de dăunători. În timp ce roșiile moderne cultivă forme actualizate ale acestor substanțe, roșiile din insulele vestice ale arhipelagului – mai tinere și mai dure din punct de vedere ecologic – sintetizează alcaloizi cu o structură veche, similară cu cea întâlnită la plante înrudite, cum ar fi vinetele.
De ce această întoarcere în timp? Se pare că forma chimică ancestrală oferă o protecție mai eficientă în condițiile dure ale insulelor vestice. Iar cheia acestei transformări stă într-o enzimă numită GAME8. Aceasta modifică forma tridimensională a alcaloizilor, fie „stângă”, fie „dreaptă”. O mutație subtilă în gena GAME8 – implicând doar câțiva aminoacizi – a fost suficientă pentru a readuce forma antică a acestor molecule. Cercetătorii au demonstrat validitatea acestei ipoteze introducând versiunea modificată a GAME8 în plante de tutun, care au început imediat să producă alcaloizi ancestrali.
Nu toate roșiile din Galapagos manifestă acest comportament. Pe insulele estice, mai vechi și mai bogate ecologic, plantele păstrează profilul chimic modern. Pe insulele vestice însă, unde presiunile mediului sunt mai intense, „de-evoluția” pare să confere un avantaj de supraviețuire. Acest contrast local oferă o imagine clară a modului în care evoluția nu este o simplă linie dreaptă, ci un proces adaptativ complex, influențat de context.
Descoperirea, publicată în revista Nature Communications, ridică și o întrebare captivantă: ar putea acest tip de evoluție inversă să se manifeste și la oameni? Teoretic, da – spune Adam Jozwiak, biochimist și autor principal al studiului. „Ca toate organismele, și oamenii sunt supuși presiunilor evolutive.” Dacă mediul s-ar schimba radical și pe termen lung, anumite trăsături ancestrale ar putea reapărea. Totuși, un astfel de proces ar necesita milioane de ani și rămâne pur speculativ.
Este important de menționat că aceste roșii sunt specii sălbatice și nu sunt destinate consumului uman. Deocamdată, „de-evoluția” lor nu are consecințe practice asupra culturilor agricole sau asupra alimentației noastre. Dacă însă fenomene similare s-ar produce în soiurile cultivate, ar putea afecta interacțiunea acestor substanțe cu sistemul nostru digestiv sau cu microbiomul intestinal – însă și aceasta este o ipoteză pur teoretică.
Mai presus de orice, studiul oferă o lecție fascinantă despre natura evoluției. Departe de a fi un drum în linie dreaptă, evoluția se dovedește a fi o călătorie uneori circulară, în care trecutul este reactivat pentru a răspunde mai bine prezentului. Fenomenul de „de-evoluție” observat la roșiile din Galapagos ne ajută să înțelegem mai bine complexitatea forțelor care modelează viața pe Pământ – și ne arată că, uneori, progresul poate însemna o privire înapoi.
Poll: Ce părere aveți despre fenomenul de „de-evoluție” observat la roșiile sălbatice din Insulele Galapagos?
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România
Leave a Reply