Planeta Venus i-a intrigat de multă vreme pe oamenii de știință din cauza numeroaselor asemănări cu planeta noastră. În ciuda unor diferențe în tectonica plăcilor și compoziția atmosferică, cele două planete au dimensiuni, masă și caracteristici geologice comparabile, cum ar fi prezența munților și a câmpiilor vulcanice. Recent, un studiu a scos în lumină o nouă, neașteptată similitudine între Venus și Pământ: existența unor formațiuni geologice care seamănă cu cratonurile, aceste miezuri geologice stabile antice găsite în inima continentelor terestre. Această descoperire oferă o perspectivă fascinantă asupra evoluției celor două planete și ridică întrebări despre istoriile lor geologice respective.
Studiul, publicat în Nature Geoscience, se concentrează asupra unei regiuni din Venus cunoscută sub numele de Ishtar Terra, una dintre marile întinderi muntoase ale planetei. Această regiune include formațiuni complexe, inclusiv lanțuri muntoase, platouri și câmpii vulcanice. Cercetătorii au descoperit că structura Ishtar Terra poate avea asemănări izbitoare cu cratonurile Pământului. Aceste formațiuni geologice antice de pe Pământ sunt zone ale scoarței care au rezistat răsturnărilor tectonice de miliarde de ani. Ele sunt adesea considerate „nucleele” continentelor de astăzi, oferind o bază stabilă în jurul căreia s-au dezvoltat continentele. Studiind datele obținute de sonda spațială Magellan a NASA, cercetătorii au folosit simulări avansate pe computer pentru a modela formarea Ishtar Terra. Ei au găsit indicii care sugerează că această regiune s-ar fi putut forma prin procese similare cu cele care au creat cratoni pe Pământ. Aceste procese includ ridicarea penelor de rocă topită din manta, care apoi s-au răcit pentru a forma o crustă groasă și stabilă.
Una dintre principalele diferențe dintre Pământ și Venus constă în natura litosferei lor. Pe Pământ, litosfera este fragmentată în plăci tectonice care se mișcă și interacționează, proces fundamental pentru reglarea căldurii și dinamica internă a planetei. Venus, pe de altă parte, nu prezintă semne de tectonice a plăcilor active. Cu toate acestea, oamenii de știință cred că litosfera sa este mult mai fierbinte și mai subțire decât cea a Pământului, din cauza căldurii intense cauzate de un efect de seră necontrolat. Această litosferă subțire ar putea oferi astfel o privire asupra trecutului geologic al Pământului. Cercetătorii cred că Venus ar putea reprezenta o stare intermediară în evoluția planetelor stâncoase cu litosfera sa fragilă. Acest lucru ar putea explica de ce Ishtar Terra are asemănări cu cratonurile Pământului și de ce procesele observate în prezent pe Venus amintesc de cele care au modelat primele continente ale Pământului. Studiul sugerează că litosfera lui Venus a permis formarea unei cruste groase, similar cu ceea ce s-ar fi putut întâmpla pe Pământul timpuriu, unde căldura internă și convecția mantalei au dus la apariția primelor continente.
Această descoperire are implicații importante pentru înțelegerea noastră a proceselor geologice care modelează planetele stâncoase. Acesta arată că, în ciuda condițiilor de mediu foarte diferite, Venus și Pământul pot împărtăși mecanisme de bază similare. Prezența formațiunilor de tip craton pe Venus indică faptul că procesele geologice profunde, legate de dinamica internă și structura litosferei, pot fi mai universale decât se credea anterior. În plus, acest studiu ar putea ajuta la stabilirea obiectivelor științifice viitoarelor misiuni pe Venus. Misiuni precum DAVINCI, VERITAS și EnVision vor căuta să exploreze suprafața și geologia lui Venus în detaliu. Aceste misiuni ar putea oferi date cruciale pentru înțelegerea modului în care s-au dezvoltat formațiunile geologice acolo și cum se compară cu structurile terestre. Studiind asemănările și diferențele dintre aceste două planete, oamenii de știință speră să înțeleagă mai bine condițiile care au permis ca Pământul să devină o planetă locuibilă în timp ce Venus a rămas inospitalieră.
