Platforma experimentală Măneciu a fost locația aleasă de către însuși Henri Coandă pentru a-și prezenta invențiile: era locul unde marele om de știință dorea să creeze un oraș al cercetării. În anul 1972, Coandă a implementat pe această platformă un sistem numit „AerotuveExpress”, sistem în care puteai să transporți marfă pe ruta Ploiești-București cu până la 500 km/h – o viteză absolut impresionantă pentru acea dată.
Urmașul acestui laborator, „Centru de Excelență pentru EcoTehnologii”, este astăzi o extindere a platformei pentru cercetare și inovare INCAS-București. Locația este perfectă pentru experimente științifice, atât în cazul producerii de energie verde, cât și în cazul cercetărilor de avant-garde în domeniul spațial. Complexul științific construit este în concordanță cu planurile INCAS de cercetare, precum și cu aspirațiile institutului pentru dezvoltarea ulterioară de diferite activități de cercetare-dezvoltare, pe plan național și internațional.
Inaugurarea platformei s-a făcut la sfârșitul anului 2015, aceasta oferind facilități tehnice de testare pentru turbine eoliene, precum și testarea de tehnologii pentru avioane fără pilot. Astfel, această platformă va deveni un centru integrat pentru testarea componentelor, ansamblelor și diferitelor soluții pentru aeronautică și astronautică.
Datorită nivelului de calificare înalt, cerut de către programele ESA, noua platformă ECOTECH, împreună cu proiectele teoretice de cercetare, reprezintă un pas important pentru INCAS în colaborarea cu Agenția Spațială Română ROSA: aici se vor dezvolta componente pentru viitoarele programe de lansatoare ESA – ARIANE 5, VEGA – pentru testarea și dezvoltarea de noi concepte (Dr. Ing. Sorin Radnef, director științific INCAS)
Programul de reabilitare
Reabilitarea spațiilor cu destinația platformă experimentală pentru „Centrul de Excelență pentru EcoTehnologii” presupune amenajarea acestora prin șase pași:
1. Realizarea unui drum perimetral de acces la facilitățile experimentale (5,5 m lățime platformă drum, din care 4 m carosabil și 0,75 m acostament, canale de drenaj, canal pentru cabluri, trotuar) și de conectare a zonei de laboratoare cu zona de anexe și ateliere, cât și realizare de drumuri interioare pentru tranzitarea echipamentelor aflate în teste;
2. Platforme pentru instalarea generatoarelor eoliene;
3. Puncte tehnice pentru intervenții generale;
4. Realizare construcție „Platformă Experimentală de Laborator – Laboratoare de cercetare și centru de comandă” prin extinderea, consolidarea, modernizarea și reabilitarea construcției existente, rezultând astfel un spațiu ce cuprinde 14 laboratoare, 12 camere de cazare, 1 sală de conferințe, 1 sală de ședințe, 1 mini-restaurant și bucătărie și spații tehnice;
5. Realizare construcție Unitate Tehnologică Complexă ce va adăposti ateliere mecanice, spații de depozitare și anexe tehnologice;
6. Realizarea unui aerodrom cu pistă înierbată și hangare.
Investiția la nivelul întregii platforme va fi etapizată pe o perioadă de 5 ani, în primul an și prioritară fiind extinderea, consolidarea, modernizare și reabilitarea construcțiilor existente și crearea zonei de Laboratoare de cercetare și centru de comandă.
Cum se va transforma regiunea Sud-Muntenia?
Zona reglementată și natura obiectivului ce urmează a fi realizat reprezintă o prioritate la nivel național în ceea ce privește viitorul cercetării. Strategia de dezvoltare a Regiunii Sud-Muntenia pentru perioada 2014-2020 este concentrată pe cerinţele economice, sociale şi de mediu ale regiunii, necesare asigurării unei dezvoltări regionale durabile.
În termeni de dezvoltare economică, aceasta va implica dezvoltarea unei abordări pe termen lung în contextul unui mediu economic schimbător şi pusă în aplicare printr-o serie de mecanisme ce includ Programele Fondurilor Structurale ale Uniunii Europene (Programele Operaționale Sectoriale şi Regionale); finanţări ale Uniunii Europene pentru cooperare interregională (INTERREG); Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene (PAC), incluzând Programul de Dezvoltare Rurală; Programe de Finanţare Naţionale şi alte programe de ajutor.
Strategia se va baza pe un număr de principii operaţionale care vor ghida la nivel regional acţiunile de furnizare a acesteia. Planul va urmări să asigure concentrarea resurselor spre zonele cu necesităţi şi oportunităţi sporite şi va urmări activităţile care conduc la reducerea disparităţilor şi la creşterea impactului şi beneficiilor economice.
Acest aspect se va baza pe evaluarea şi prioritizarea oportunităţilor de dezvoltare şi pe stabilirea unui mecanism care să asigure orientarea noilor oportunităţi economice către comunităţile cu cele mai mari nevoi.
Pe termen lung, scopul strategic principal de dezvoltare al Regiunii Sud-Muntenia este creşterea capacităţii regiunii în vederea dezvoltării economice şi sociale durabile a acesteia, care să conducă la reducerea disparităţilor şi creşterea coeziunii economice şi sociale, la creşterea prosperităţii şi standardului de viaţă al locuitorilor regiunii.
Proiectele ce vor primi finanţare pot transforma regiunea Sud Muntenia într-un loc mai atrăgător, atât pentru cei care locuiesc, lucrează sau studiază aici, cât şi pentru vizitatori şi investitori. Practic, programul va răspunde unor nevoi locale stringente ceea ce presupune că până şi cele mai mici proiecte vor avea un impact vizibil şi aproape imediat asupra comunităţilor locale. Dezvoltarea investiției „Centru de Excelență pentru EcoTehnologii” se racordează la cele prezentate mai sus prin Programele Operaționale Sectoriale.
Despre Măneciu
Comuna Măneciu este situată în zona de nord a jud. Prahova, la o distanţă de 50 km faţă de municipiul Ploieşti şi la 17 km faţă de cel mai apropiat oraş, Vălenii de Munte. Este străbătută de la sud la nord de drumul naţional DN1A Ploieşti-Braşov, prin Săcele, şi este staţie terminus în satul Măneciu-Ungureni pentru calea ferată Ploieşti-Măneciu.
Comuna se încadrează în categoria comunelor mari, atât ca suprafaţă, cât şi ca număr de locuitori. Suprafaţa teritoriului administrativ este de 23.643 ha, iar populaţia este de 11.353 locuitori, la care se adaugă cca. 1000 locuitori populaţie flotantă.
Legăturile comunei cu o parte dintre localităţile învecinate sunt asigurate în primul rând pe DN1A, cât şi pe DJ 239 Măneciu-Ceraşu, iar pentru localităţile din sudul comunei există şi calea ferată. În teritoriul comunei, legătura între sate se asigură numai rutier, mai puţin între Măneciu-Ungureni şi Pământeni, care sunt legate şi pe calea ferată.
Comuna Măneciu are 8 sate, dintre care 4 sunt dispuse de-a lungul drumului naţional DN1A. Satele cele mai importante ca mărime şi populaţie, respectiv Măneciu – Ungureni şi Pământeni, alături de Gheaba şi Făcăieni, sunt dezvoltate compact, pe malul drept al râului Teleajen, pe terasa superioară a acestuia. Satele Chiciureni şi Costeni sunt situate pe malul stâng al Teleajenului. Satul – staţiune turistică Cheia este străbătut de la nord la sud de râul Telejean, fiind dezvoltat pe ambele maluri ale râului.
Potenţial natural
Platforma experimentală INCAS este amplasată într-o comună cu un mare potențial turistic. Situarea comunei Măneciu, mai ales zona de la Măneciu-Ungureni spre Cheia, beneficiază de un cadru natural deosebit, prin prezenţa dealurilor înalte şi apoi a lanţului muntos al Zăganului şi Ciucaşului, cu altitudini de până la 1954 m.
Abrupturile puternice, crestele şi muchiile stâncoase spectaculoase ale munţilor Zăganu, platoul superior al masivului Ciucaş cu martori de eroziune cunoscuţi: Sfinxul din Bratocea, Vârful Bratocea, Tigăile Mici, Şaua Tigăilor, Turnul Goliath, Babele la sfat, precum şi alte formaţiuni, constituie obiective care atrag doritorii de ascensiuni montane şi de drumeţie, ca şi pe cei interesaţi din punct de vedere ştiinţific. De altfel, prin Legea 5/2000 o zonă de 3,00 ha din masivul Ciucaş, mai precis „Tigăile Mari”, a fost declarată monument al naturii.
Vegetaţia şi fauna sunt, de asemenea, alte puncte de atracţie pentru cei amatori de peisaje deosebite, de aer ozonat şi de liniştea pădurilor sau de vânătoare. Pădurile de amestec (800 – 1200 m) deţin suprafeţe întinse şi includ specii de fag, stejar, brad şi altele. Ele asigură ozonificarea aerului din zona Măneciului şi nu numai. Pădurile de conifere (1200 – 1600 m) îmbracă versanţii munţilor şi pătrund pe firul văilor sub formă de lobi. Aceste păduri au un rol deosebit în purificarea aerului, de favorizare a ionizării negative a acestuia, cu efect deosebit de benefic asupra organismului.
Vegetaţia alpină şi subalpină cuprinde, pe lângă arbori şi tufărişuri, arbuşti, pajişti şi numeroase specii de flori de munte, unele cu valoare endemică. Climatul munţilor înalţi şi mijlocii are un caracter tonico-stimulent, uneori cu tendinţe de solicitare a organismului. Aerul, la peste 1000 m altitudine, lipsit de poluanţi atmosferici nocivi, cu o dinamică mai activă, puternic ionizat, cu valenţe bactericide şi chimice datorate razelor solare ultraviolete, are un rol terapeutic deosebit.
Din Cheia se pot organiza excursii pe 12 trasee în zona munţilor Ciucaş, Zăganu, Gropşoarele, Babeş, Valea Berii, Tătaru etc. Din Măneciu pornesc trasee turistice spre Schitul Crasna – Schiuleşti; Poiana Mare – staţia Radioreleu; Vârful lui Crai – Slon – Cimitirul Tabla Buţii (cimitirul eroilor); Valea Stânii – Boncuţa – Vama Buzăului; Săcele – Braşov; Vălenii de Munte – Slănic Prahova.
Platforma experimentală INCAS este amplasată în comuna Măneciu, sat Măneciu-Pamânteni, pe zona pârâului Valea Mare, având legătură cu DN1A prin DC10.
