Descoperirile recente la conferința anuală din 2025 a Societății de Paleontologie Vertebrată aruncă o lumină nouă asupra comportamentului alimentar al unui grup de creaturi preistorice supranumite „porcii infernali” din America de Nord. Cercetările preliminare indică faptul că acești megafauni, cunoscuți științific sub numele de Archaeotherium, aveau strategii de hrănire diferite în funcție de dimensiunea lor.
Archaeotherium, care înseamnă „bestia antică” în greacă, erau creaturi asemănătoare porcilor, de talia unui om adult când stăteau în patru labe și puteau cântări peste 900 de kilograme. Deși au fost descoperiți pentru prima dată în 1850, analizele recente ale danturii acestora dezvăluie că strategiile lor alimentare erau mai variate decât se presupunea anterior.
Cercetările efectuate de Brynn Wooten, candidat doctor la Universitatea Vanderbilt din Tennessee, au demonstrat că speciile mai mari de Archaeotherium aveau tendința de a zdrobi oasele sau alte materiale dure, în timp ce speciile mai mici se orientau către alimente mai moi, precum carnea. Această specializare sugerează roluri diferite ale acestor creaturi în peisajul nord-american antic.
„Nu putem presupune că toți făceau același lucru,” a explicat Wooten pentru Live Science. În cadrul prezentării sale din 13 noiembrie la întâlnirea Societății de Paleontologie Vertebrată, Wooten a subliniat că descoperirile sunt încă preliminare și că cercetările trebuie finalizate și revizuite de colegi înainte de publicare.
În ciuda asemănării lor vagi cu porcii, Archaeotherium era de fapt mai înrudit cu balenele și hipopotamii. Capetele lor masive reprezentau aproximativ 30% din lungimea totală a corpului, variind în funcție de specie, însă creierele lor mici indicau un nivel scăzut de inteligență. „Archaeotherium avea un raport masă cerebrală-masă corporală similar reptilelor, deci erau creaturi foarte puțin inteligente,” a adăugat Wooten.
Cercetătorii au sugerat anterior că Archaeotherium ar fi putut fi prădători activi, necrofagi sau chiar consumatori de vegetație. Urmele de mușcături găsite pe fosilele lui Poebrotherium, rude ale cămilei care trăiau în America de Nord, indică faptul că Archaeotherium ar fi putut vâna aceste creaturi și chiar să stocheze unele cadavre pentru consum ulterior.
Pentru cercetarea recentă, Wooten și Larisa DeSantis, profesor asociat de științe biologice la Universitatea Vanderbilt, au examinat diferite tipuri de dinți de Archaeotherium din state precum Nebraska, Dakota de Sud, Oregon și Colorado. Folosind analiza texturii uzurii dentare, care implică crearea de scanări 3D ale suprafeței dintelui cu ajutorul unui microscop puternic, ei au putut compara variațiile de uzură între diferite specii, oferind astfel noi înțelegeri despre dieta și comportamentul acestor animale extraordinare.
Poll: Care ar putea fi strategia principală de hrănire a Archaeotherium?






























Leave a Reply