Între kilogramele în plus care te îngreunează, nopțile nedormite care se succed când bebelușul nu doarme toată noaptea, căderea părului sau părul care devine semnificativ alb, alăptarea care te obosește și îți perturbă și mai mult somnul. , scutecele care trebuie schimbate în ritm industrial și sarcinile zilnice care se succed cu adăugarea unui sugar de care ai nevoie în fiecare moment după o naștere istovitoare, multe femei vor afirma cu bucurie că nașterea și viața cu un copil. sau copiii mici dă un adevărat aspect de vârstă. Acestea nu sunt concluziile trase de un studiu publicat în revista Cell Metabolism. Aici se afirmă că dacă sarcina îmbătrânește bine femeile și adaugă câțiva ani la vârsta lor biologică, aceasta ar fi reversibilă. Conform cercetătorilor, nașterea acționează ca un adevărat tratament de întinerire pentru corpul lor.
Vârsta biologică nu trebuie confundată cu vârsta cronologică care se modifică în timp. Vârsta biologică corespunde stării fiziologice a unui organism și gradului său de funcționare. Depinde de mai mulți factori de luat în considerare (stresul oxidativ, stilul de viață, moștenirea genetică, mediul înconjurător, boli, intervenții chirurgicale etc.) și oferă astfel o măsurare mai precisă a îmbătrânirii și a sănătății generale a unui individ. Astfel, nu se îmbunătățește sau scade într-un mod complet liniar. Cu schimbări precum sarcina și nașterea care pun o presiune asupra organismului, ne putem aștepta, evident, că acest lucru ar putea avea un impact semnificativ asupra vârstei biologice a unei femei.
Un studiu publicat în 2023 de un genetician care lucrează la Harvard Medical School University Hospital a demonstrat deja că maternitatea era corelată cu îmbătrânirea moleculară accelerată atât la șoareci, cât și la femei. Această cercetare a considerat că acest lucru ar putea fi inversat într-o oarecare măsură. Pe baza acestor constatări, această nouă lucrare afirmă că, deși sarcina poate accelera într-adevăr îmbătrânirea corpului, vârsta biologică va scădea totuși după naștere.
Pentru a ajunge la această concluzie, cercetătorii de la Yale Child Study Center au analizat probe de sânge prelevate de la 119 femei în diferite etape ale sarcinii: la început, la mijloc, la sfârșit, apoi trei luni mai târziu pentru 68 dintre participante. Acest lucru a permis oamenilor de știință să identifice modificări în metilarea ADN-ului, o formă de marker de îmbătrânire. Pe o perioadă de douăzeci de săptămâni de la începutul până la sfârșitul sarcinii, biomarkerii genetici au demonstrat apoi o creștere a vârstei biologice cu nu mai puțin de unu-doi ani. Cu toate acestea, această accelerare s-a oprit după naștere și la trei luni după nașterea copilului, participanții erau chiar mai tineri din punct de vedere biologic decât la sfârșitul sarcinii.
Conform acestei cercetări, indicele de masă corporală (sau IMC, calculat ca raport dintre greutate și înălțime) afectează profund rezultatele observate. Într-adevăr, dacă cercetătorii cred că creșterea în greutate în timpul sarcinii nu a fost asociată cu nicio modificare epigenetică marcată, un IMC de 30 a expus-o la o vârstă biologică semnificativ mai mare atât în timpul sarcinii, cât și după naștere, comparativ cu mamele cu un IMC de 23. Oamenii de știință au fost surprinși să descopere că femeile care alăptau mai degrabă decât laptele praf aveau o vârstă biologică cu un an mai mică decât cele care foloseau sticle de lapte industrial. Ei nu au putut explica clar motivele, deși au avansat ipoteza că alăptarea poate fi asociată cu o pierdere a masei corporale. Vârsta biologică a scăzut brusc după naștere. După cum afirmă Kieran O’Donnell, autorul principal al acestui studiu, care este și expert în sănătatea perinatală la Școala de Medicină din Yale: „inversarea marcată a vârstei biologice între sfârșitul sarcinii și cele trei luni după naștere a fost completă. neașteptat. Acesta este ceea ce ne-a frapat cel mai mult. Am observat o scădere a vârstei biologice de la trei ani la opt ani.”
Pe baza acestor rezultate, cercetătorii cred că mai sunt multe de înțeles despre mecanismele care funcționează. Aceștia subliniază în special lipsa de date privind efectele acestei inversări a vârstei biologice și posibilele sale efecte pe termen scurt sau lung asupra sănătății materne. Mai mult, nu știu cum se întâmplă în cazul sarcinilor succesive și dacă efectele se pot acumula sau nu în acest caz. Un alt element de luat în considerare este că cercetătorii nu au avut acces la mostre de sânge înainte de apariția sarcinii. Prin urmare, este imposibil pentru ei să știe dacă nașterea funcționează ca un adevărat ”makeover” sau dacă organismul abia se reface după sarcină, revenind astfel la starea inițială (și vârsta).
Trebuie subliniat faptul că eșantionul studiat este foarte mic: doar în jur de o sută de femei și în jur de șaizeci pentru o monitorizare mai aprofundată în lunile postpartum. Prin urmare, rămân de luat în considerare studii suplimentare pentru a merge mai departe.
Aceste rezultate pun sub semnul întrebării rolul potențial benefic al nașterii asupra altor aspecte ale sănătății femeilor. Unii cercetători au prezentat ideea că acest fenomen ar putea stimula procese de reparare celulară și reînnoire a țesuturilor, cu mult dincolo de inversarea vârstei biologice. De exemplu, observațiile preliminare sugerează că femeile care au născut recent prezintă uneori îmbunătățiri ale anumitor funcții metabolice sau o mai bună rezistență la stres. Aceste căi deschid perspective interesante asupra impactului puțin cunoscut al maternității asupra longevității și a bunăstării generale, care merită să fie explorate în continuare.
