Premieră mondială: cercetătorii chinezi au crescut o „inimă” umană într-un embrion de porc

Într-o realizare științifică fără precedent, o echipă de cercetători chinezi a reușit să dezvolte o structură cardiacă umană miniaturală, funcțională, în interiorul unui embrion de porc. Această inimă primitivă a bătut autonom timp de 21 de zile, deschizând o nouă cale promițătoare pentru bioinginerie și transplanturi.

Conceptul de himere om–animal — organisme formate din celule provenite de la specii diferite — a câștigat teren în ultimii ani ca soluție radicală pentru criza globală de organe. Ideea este de a crește organe umane în interiorul unor animale gazdă, în scop medical. În acest studiu inovator, condus de echipa dr. Lai Liangxue de la Institutele de Biomedicină și Sănătate din Guangzhou, celulele stem umane au fost modificate genetic pentru a supraviețui și a se dezvolta într-un mediu porcin. Apoi au fost injectate în embrioni de porc aflați în stadiul de morulă — o aglomerare de celule aflată la câteva zeci de ore de la fertilizare. Studiul a fost publicat în prestigioasa revistă Nature.

După implantarea embrionilor în scroafe surogat, oamenii de știință au observat formarea unor inimi umane primitive, care au început să bată spontan. Faptul că aceste celule umane nu doar că au supraviețuit, dar s-au integrat în arhitectura embrionului porcin și au generat o structură funcțională, marchează o etapă remarcabilă. Prezența umană a fost confirmată prin markeri genetici specifici, deși proporția exactă de celule umane din aceste structuri nu a fost încă determinată — un detaliu esențial pentru evaluarea eficienței și viabilității tehnicii.

Totuși, cercetarea nu este lipsită de provocări. Embrionii au fost menținuți în viață doar 21 de zile, ceea ce limitează înțelegerea dezvoltării pe termen lung a acestor organe hibride. În plus, se pare că celulele umane pot interfera cu dezvoltarea normală a țesuturilor porcine — un obstacol care va necesita investigații suplimentare.

Importanța acestui experiment crește în contextul limitărilor xenotransplantului — transplantul de organe de la animale la oameni — care implică riscuri majore legate de respingerea imună și funcționarea redusă a organelor. Cultivarea organelor umane in vivo, în animale gazdă compatibile, ar putea oferi grefe perfect adaptate genetic pacientului.

Porcii sunt candidați ideali în astfel de experimente, datorită asemănărilor lor fiziologice cu oamenii: dimensiunea, ritmul cardiac și structura organelor sunt suficient de apropiate încât să permită dezvoltarea unor organe umane viabile.

Astfel de cercetări se desfășoară și în alte colțuri ale lumii. În SUA, de exemplu, celule umane au fost integrate în embrioni de șoarece, generând țesuturi umane inclusiv la nivel cerebral. Dar aceste progrese ridică întrebări etice sensibile. Ce statut au aceste himere? Unde se trasează granița dintre specii? Ce drepturi ar trebui să aibă un organism cu celule umane în creierul său? Răspunsurile la aceste întrebări încă se conturează, iar reglementările internaționale sunt deocamdată neuniforme.

Obiectivul final rămâne unul profund umanitar: generarea de organe compatibile, funcționale, pentru transplanturi salvatoare de vieți. Ar însemna o revoluție în medicina regenerativă și o rază de speranță pentru sutele de mii de pacienți care așteaptă un donator potrivit.

Deși drumul este lung și presărat cu dificultăți științifice și etice, această mică inimă umană care a bătut timp de trei săptămâni într-un embrion de porc marchează un punct de cotitură. Este începutul unei ere în care limitele speciei și ale medicinei ar putea fi rescrise — în beneficiul vieții.

Știință&Tehnică

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România