Rezistența Antibiotică Crește în Perioadele de Secetă, Arată un Studiu Recent

Un studiu recent publicat în revista Nature Microbiology face legătura între două crize majore ale timpului nostru: schimbările climatice și infecțiile rezistente la antibiotice. De când știm că bacteriile din sol produc arme moleculare pentru a se lupta între ele, oamenii de știință au folosit aceste strategii în medicina modernă sub forma antibioticelor, salvatoare de vieți în lupta împotriva infecțiilor periculoase.

Cu toate acestea, există și un revers al medaliei. Bacteriile dispun de mecanisme de apărare, inclusiv rezistența la antibiotice. Este binecunoscută amenințarea crescândă a rezistenței la medicamente printre bacteriile patogene, o problemă care face ca multe dintre “arme” să devină învechite și lupta împotriva infecțiilor să devină tot mai dificilă.

De multe ori, această criză este văzută ca un eșec clinic: abuzul și utilizarea incorectă a antibioticelor accelerează capacitatea naturală a bacteriilor de a dezvolta și răspândi rezistența. Un studiu recent identifică însă un alt posibil factor care contribuie la creșterea rezistenței la antibiotice – condițiile de secetă, influențate și de activitatea umană.

Cercetătorii de la Institutul de Tehnologie din California au descoperit că solul uscat, condițiile de secetă, favorizează selectiv rezistența la antibiotice în comunitățile bacteriene din sol. Mai îngrijorător este faptul că aceste condiții propice pentru rezistență în sol sunt corelate cu o frecvență mai mare a infecțiilor rezistente la antibiotice în spitale din întreaga lume. Pe măsură ce schimbările climatice antropogene intensifică seceta, se așteaptă o creștere a rezistenței la antibiotice în regiunile afectate de aceasta.

Deși autorii recunosc că sunt necesare mai multe cercetări pentru a confirma aceste legături, studiul “oferă un exemplu clar despre modul în care schimbările climatice pot interacționa cu ecologia microbiană pentru a influența sănătatea publică”, conchid aceștia.

Mecanismul presupus pentru această conexiune este relativ simplu: pe măsură ce solul se usucă, antibioticele naturale produse de microbii din sol ating concentrații mai mari în micile pungi de umiditate rămase. Aceste concentrații mai mari favorizează selectarea bacteriilor care pot rezista la antibiotice.

Cercetările au arătat că, în condiții de secetă, abundența relativă a genelor antibiotice și a celor rezistente la antibiotice a crescut în soluri din cinci regiuni geografice distincte. De asemenea, probelor de sol li s-a adăugat un antibiotic și s-a observat că concentrația acestuia a crescut în umiditatea rămasă în sol. În plus, bacteriile non-rezistente au pierit în condițiile de secetă, în timp ce cele rezistente nu au fost afectate.

Studiul subliniază și importanța transferului de material genetic între bacterii, inclusiv cel al genelor de rezistență la antibiotice, un fenomen bine cunoscut în microbiologie.

schimbări climatice, rezistența la antibiotice, sănătate publică, Nature Microbiology, secetă, bacterii, sol, infecții, medicină modernă, arme moleculare, microbiologie, ecologie microbiană, genetica bacteriilor, spitale, tratamente ineficiente, abuz de antibiotice, sănătate globală, cercetare științifică, California Institute of Technology, studiu interdisciplinar

Sursa: Ars Technica

Știință&Tehnică

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România