Mamiferele marine sunt nevoite să exploreze ape noi și mai periculoase, avertizează oamenii de știință.
De milenii, unele dintre cele mai mari balene filtratoare ale lumii, incluzând balenele cu cocoașă, balenele fin și balenele albastre, efectuează unele dintre cele mai lungi migrații de pe Pământ. Acestea călătoresc între zonele lor calde de reproducere din tropice și destinațiile bogate în nutrienți de la poli în fiecare an.
„Natura a ajustat fin aceste călătorii, fiind ghidate de memorie și de indicii de mediu care le spun balenelor când să se miște și unde să meargă”, explică Trisha Atwood, ecologist și profesor asociat la Colegiul Quinney de Agricultură și Resurse Naturale de la Universitatea Statului Utah. Totuși, schimbările climatice „încurcă aceste semnale”, forțând mamiferele marine să devieze de la cursul lor. Și nu sunt singurele afectate.
La începutul acestui an, Atwood s-a alăturat altor peste 70 de oameni de știință pentru a discuta despre impacturile globale ale schimbărilor climatice asupra speciilor migratoare într-un atelier organizat de Convenția Națiunilor Unite pentru Conservarea Speciilor Migratoare de Animale Sălbatice. Organizația monitorizează și protejează peste 1.000 de specii care trec frontierele în căutarea hranei, a partenerilor și a condițiilor favorabile pentru a-și crește puietul.
Peste 20 la sută din aceste specii sunt pe cale de dispariție. Aceasta a fost prima dată când convenția s-a adunat în acest scop, iar descoperirile lor, publicate în acestă lună într-un raport, sunt alarmante.
„Aproape nicio specie migratoare nu este neatinsă de schimbările climatice”, a spus Atwood într-un e-mail către Inside Climate News.
De la balene și delfini, la păsările arctice de țărm și elefanți, toate sunt afectate de temperaturile în creștere, fenomenele meteorologice extreme și ecosistemele în schimbare, care perturbă rutele migratorii și rescriu habitatele critice de pe întregul planet.
Elefanții asiatici, de exemplu, sunt împinși spre zone mai înalte și mai aproape de așezările umane în căutarea hranei și apei în mijlocul secetelor tot mai intense, ceea ce duce la conflicte umano-elefantine mai frecvente, conform raportului. Păsările de țărm ajung în zonele lor de reproducere arctice nesincronizat cu exploziile de insecte de care depind puii lor pentru a supraviețui.
Pajiștile de iarbă marină de care depind țestoasele marine și dugongii în migrația lor sunt în dispariție datorită apelor mai calde, ciclonilor și creșterii nivelului mării, conform raportului. Până în prezent, aproximativ 30 la sută din paturile de iarbă marină cunoscute la nivel mondial au fost pierdute, amenințând nu numai animalele care depind de ele, dar și oamenii. Aceste ecosisteme vitale stochează aproximativ 20 la sută din carbonul oceanic al lumii, pe lângă sprijinirea pescuitului și protejarea coastelor.
Împreună, aceste exemple dezvăluie modul în care schimbările climatice destabilizează echilibrul delicat de care speciile migratoare au depins mult timp pentru a supraviețui.
„Schimbările climatice perturbă acest echilibru modificând când și unde apar resursele, cât de abundente sunt, condițiile de mediu pe care speciile trebuie să le suporte și organismele cu care interacționează, rescriind întregi rețele de prădători și competitori”, a adăugat Atwood.
Poll: Care dintre aceste consecințe ale schimbărilor climatice asupra speciilor migratoare consideri că este cea mai alarmantă?


Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România





























Leave a Reply