Se rupe Africa de Est în două?

De câțiva ani, geologii observă îndeaproape ce se întâmplă în Africa de Est. O vastă fractură se întinde pe mii de kilometri, din nordul Etiopiei până în sudul Malawi. La prima vedere, acest fenomen pare lent și silențios. Cu toate acestea, în adâncul Pământului, o forță colosală este la lucru: o ascensiune gigantică de rocă fierbinte din adâncul Pământului ar putea sfârși prin a rupe continentul în două. Acest proces geologic, cunoscut sub numele de Sistemul Riftului Est-African (EARS), este unul dintre cele mai mari și mai active din lume. Și, conform unui studiu recent, această activitate nu este alimentată de fenomene izolate, ci de o singură superpană gigantică, ancorată la granița dintre nucleul și mantaua Pământului.

Cu o lungime de 6.400 de kilometri, Sistemul Riftului Est-African traversează aproximativ zece țări. Este marcat de văi, fracturi geologice, activitate seismică semnificativă și, mai presus de toate, activitate vulcanică. Vulcani emblematici precum Kilimanjaro, Muntele Kenya și Muntele Nyiragongo se ridică deasupra acestui vast sistem de falii. Acest peisaj vulcanic nu este doar un domeniu de studiu pentru oamenii de știință: este și o sursă vitală de energie. Kenya, de exemplu, își extrage aproape 90% din electricitatea sa din surse regenerabile, o parte semnificativă provenind din energia geotermală. Prin valorificarea căldurii conținute adânc în suprafața Pământului, țara s-a impus ca unul dintre liderii mondiali în acest domeniu. Dar această exploatare energetică ascunde o oportunitate neașteptată pentru cercetare: forajul geotermal oferă acces la date excepționale despre procesele geologice adânci. Iar în ultimii ani, descoperirile s-au accelerat.

Într-un studiu recent publicat în Geophysical Research Letters, cercetătorii de la Universitatea din Glasgow au examinat gazele nobile prezente în câmpul geotermal Menengai din Kenya. Printre acestea, unul le-a atras atenția în mod special: neonul. De ce acest gaz? Deoarece izotopii neonului sunt indicatori valoroși ai originii materialelor Pământului. Spre deosebire de alte elemente, neonul păstrează intactă urma originii sale. Și ceea ce au descoperit cercetătorii este izbitor: neonul prelevat în Kenya poartă semnătura chimică a mantalei profunde, probabil situată la granița dintre miezul exterior și manta. Și mai interesant este că această semnătură a fost găsită și în alte părți ale sistemului de rift, în special în bazaltele panașului Afar din Etiopia și în Valea Riftului de Vest, între Uganda și Republica Democrată Congo. Concluzie: acestea nu sunt fenomene locale, ci mai degrabă o activitate legată de un singur rezervor geotermal gigantic la adâncime.

Pentru autorii studiului, aceste rezultate susțin o ipoteză majoră: cea a unui singur superpanaș, o ascensiune masivă de rocă fierbinte care ridică literalmente scoarța africană și contribuie la tensiunea de pe continent. Potrivit lui Fin Stuart, geochimist și autor principal al studiului, acest panaș joacă un rol decisiv în altitudinea excepțională a Africii de Est, cu câteva sute de metri peste normal, și în dinamica deschiderii riftului. Ar contribui astfel direct la separarea plăcilor tectonice, lent, dar inexorabil. Un studiu complementar realizat în 2023 de Virginia Tech oferă un alt indiciu: în anumite zone ale riftului, deformările crustei nu sunt perpendiculare pe falii, așa cum era de așteptat, ci paralele. Acest comportament ciudat ar putea fi explicat doar printr-un flux de magmă alimentat din adâncul interiorului, legat de superpanaș.

Deocamdată, Riftul Est-African pare stabil pe o scară de timp umană. Dar pe o scară de timp geologică, acesta trece printr-o transformare rapidă. Forțele aflate în acțiune ar putea, în timp, să separe definitiv Africa de Est de restul continentului, creând un nou ocean între cele două mase de uscat. Acest scenariu este încă ipotetic. Nu toate faliile duc la o ruptură oceanică. Însă dovezile geofizice, geochimice și geologice indică din ce în ce mai mult această posibilitate.

Ceea ce se întâmplă sub Africa de Est depășește, așadar, un simplu fenomen geologic. Este o fereastră către dinamica internă a planetei noastre, un teren rar de testare științifică și o pârghie crucială pentru dezvoltarea energetică a țărilor din regiune. În adâncul Pământului, răspunsurile la multe întrebări fundamentale despre evoluția continentelor și formarea oceanelor pot fi deja găsite. Trebuie doar să le ascultăm.

Știință&Tehnică

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România