Seamănă cu kryptonita lui Superman. Dar, în loc să-l priveze pe supererou de puterile sale, această rocă reală ar putea alimenta bateriile a milioane de mașini electrice din întreaga Europă. Numele său: jadarit. Acest mineral alb și discret, descoperit în Serbia, fascinează oamenii de știință și îi entuziasmează pe geologii industriali. Pentru că în spatele compoziției sale chimice unice se ascunde poate unul dintre cele mai bine păstrate secrete ale tranziției energetice verzi.
Povestea începe în 2004, în bazinul Jadar, în inima Serbiei, când geologii companiei miniere Rio Tinto descoperă un mineral încă necunoscut. Analiza chimică a specimenului relevă o formulă foarte particulară, pe bază de litiu, sodiu, bor, fluor, silicat și hidroxid. Și aici, surpriza: această combinație corespunde aproape cuvânt cu cuvânt compoziției fictive a kryptonitei menționate în filmul Superman Returns (2006). Coincidență? Mai degrabă un rezultat al întâmplării. Dar reacția mediatică este imediată: „S-a găsit kryptonita într-o mină sârbă!”, titrează numeroase ziare. În spatele anecdotei, însă, seriozitatea subiectului a preluat rapid controlul.
Jadaritul, numit după regiunea în care a fost descoperit, prezintă un dublu interes strategic: Este bogat în litiu, un metal esențial pentru bateriile reîncărcabile care echipează smartphone-urile, laptopurile și, mai ales, mașinile electrice. De asemenea, conține bor, utilizat în special în panourile solare, materialele compozite ale turbinelor eoliene și sticla termorezistentă. Conform mai multor studii, zăcământul din Jadar ar putea acoperi singur până la 90% din necesarul european de litiu pentru vehiculele electrice. În contextul dependenței de China și al căutării independenței energetice, această descoperire ar putea fi o adevărată mană cerească pentru Europa.
Cercetătorii de la Muzeul de Istorie Naturală din Londra tocmai au publicat un studiu care decodifică procesul de formare a jadaritei. El a fost publicat în Nature Geoscience. Concluzia lor este fără echivoc: este un miracol geologic. Formarea sa necesită o conjunctură extrem de rară de condiții: lacuri alcaline (foarte bogate în sodiu), sticlă vulcanică saturată cu litiu și o transformare chimică lentă în argilă, la temperaturi și pH foarte precise. Cu alte cuvinte: „Este ca o rețetă de prăjitură în care fiecare ingredient, fiecare etapă, fiecare grad contează”, explică dr. Francesco Putzolu, coautor al studiului. „Dacă un singur parametru deviază, jadaritul nu se formează.” Până în prezent, niciun alt loc de pe Pământ nu a prezentat această combinație ideală. Acest lucru face ca jadaritul să fie la fel de fascinant pe cât este de dificil de exploatat.
Desigur, o resursă strategică implică și mize ecologice, politice și economice. Proiectul de exploatare a sitului Jadar de către Rio Tinto a stârnit controverse importante în Serbia, în special din cauza riscurilor pentru ecosistemele locale și rezervele de apă. Au izbucnit proteste, determinând guvernul sârb să suspende temporar proiectul în 2022. Însă, în fața presiunii crescânde a cererii mondiale de litiu, discuțiile au fost reluate. Și se aud voci care încurajează metode de extracție mai respectuoase, chiar și reproducerea în laborator a jadaritului – o pistă încă teoretică, dar pe care cercetătorii o explorează activ.
Dincolo de asemănarea sa amuzantă cu un obiect fictiv, jadaritul reprezintă o adevărată speranță pentru electrificarea curată a continentului european. Dacă poate fi exploatat în mod responsabil, ar putea accelera tranziția către un transport cu emisii reduse de carbon și ar putea reduce dependența de importurile de materii prime critice. Și dacă ar fi descoperite alte zăcăminte sau dacă s-ar reuși recrearea condițiilor de formare a acesteia, această „kryptonită” naturală ar putea deveni combustibilul discret al viitorului nostru energetic.
Poll: Care este potentialul jadaritului descoperit in Serbia?
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România
Leave a Reply