Secretele pescuitului pe gheață: Ce ne învață despre deciziile de căutare a hranei

Pescuitul pe gheață, o tradiție veche în țările nordice și un prilej de competiții captivante, oferă oportunități unice de studiu despre influența socială asupra deciziilor noastre. Conform unui studiu recent publicat în revista Science, acest obicei ne poate învăța multe despre cum ne orientăm în căutarea resurselor alimentare.

Oamenii sunt căutători innatați, adaptându-se la diverse medii, de la tropice la zonele arctice, de la culesul de ciuperci la vânătoarea de foci. Complexitatea acestui comportament a contribuit la dezvoltarea memoriei, abilităților de navigație și a învățării sociale, funcții cognitive avansate esențiale pentru specia noastră.

Interesul cercetătorilor pentru această temă nu se limitează doar la rafinarea teoriilor existente despre deciziile sociale, ci vizează și îmbunătățirea predicțiilor despre cum grupurile umane se adaptează la schimbările din mediul lor. Studiile anterioare s-au concentrat în mare parte pe foragerii solitari, ignorând contextul social. Însă, utilizarea modelării computaționale și a experimentelor de laborator nu oferă întotdeauna o imagine completă.

„Am decis să ieșim din laborator,” explică Ralf Kurvers, coautor al studiului și cercetător la Institutul Max Planck pentru Dezvoltarea Omului și la TU Berlin. Metodele tradiționale din psihologia cognitivă sunt greu de aplicat în contexte sociale largi, reale. Inspirându-se din studiile comportamentului colectiv al animalelor, care folosesc camere video și GPS pentru a înregistra mișcările în grupuri mari, echipa lui Kurvers a optat pentru o abordare similară.

Cercetarea a inclus 10 concursuri de pescuit pe gheață, desfășurate pe durata a trei ore pe 10 lacuri din estul Finlandei, cu participarea a 74 de pescari experimentați. Echipați cu trackere GPS și camere video montate pe cap, pescarii au oferit date în timp real despre mișcările, interacțiunile și succesul lor în pescuit, acumulând peste 16,000 de decizii legate de alegerea locației și schimbarea acesteia.

Rezultatele indică trei tipuri principale de informații care influențează deciziile pescarilor: experiența personală cu capturile, comportamentul celorlalți pescari și caracteristicile mediului, cum ar fi structura fundului lacului. De exemplu, un pescar care prinde pește va avea tendința de a se baza mai mult pe propriul instinct și de a intensifica căutarea în apropiere, practicând o „căutare restrânsă pe zonă”, mai ales dacă densitatea socială este mare.

Prin contrast, eșecul în capturarea peștilor duce adesea la schimbarea locației de pescuit, sugerând că presiunea socială și succesul inițial sunt factori decisivi în strategiile de foraj.

pescuit pe gheață, decizii de foraj, comportament social, adaptare umană, mediu nordic, tradiții nordice, competiții de pescuit, psihologie cognitivă, studiu de comportament, Max Planck Institut, TU Berlin, Finlanda, GPS, modele computaționale, simulări bazate pe agenți, căutare de resurse, tradiții de supraviețuire, cercetare științifică, teorii sociale, adaptare la mediu.

Instrucțiuni importante:

– Nu traduce literal, ci adaptează pentru publicul românesc

– Păstrează acuratețea informațiilor științifice

– Folosește un stil captivant și accesibil

– Structurează bine textul cu paragrafe scurte

– Evită anglicismele inutile

Sursa: Ars Technica

Știință&Tehnică

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România