Și dacă viața ar proveni dintr-un cocktail cosmic? Alcoolul detectat în jurul unei stele intrigă cercetătorii

Într-o descoperire la fel de fascinantă pe cât de neașteptată, astronomii au detectat alcool în jurul unei stele tinere. Nu pentru a petrece în spațiu, ci poate pentru a înțelege mai bine cum a apărut viața pe Pământ. Ingredientele necesare apariției vieții pe planeta noastră ar putea avea origini… interstelare. Cercetătorii au detectat pentru prima dată izotopi de metanol (un tip de alcool) în discul de materie care înconjoară o stea tânără numită HD 100453, situată la aproximativ 330 de ani-lumină de Pământ. Această descoperire, publicată în The Astrophysical Journal Letters, ar putea oferi informații prețioase despre originile vieții pe Pământ.

Metanolul (CH₃OH) este o moleculă simplă, dar esențială. Este un precursor al altor molecule organice complexe, precum aminoacizii, considerați elementele de bază ale vieții. Prezența sa în medii tinere și bogate în materii prime, precum discurile protoplanetare, ar putea indica faptul că ingredientele vieții sunt universale, prezente cu mult înainte de formarea planetelor. Nu este prima dată când metanolul este detectat în spațiu, dar este prima dată când izotopii săi, adică versiuni ușor diferite ale moleculei care conțin variante de atomi, sunt identificați într-un disc protoplanetar. Aceste izotopi sunt mult mai greu de detectat, iar prezența lor oferă o perspectivă inedită asupra chimiei acestor leagăne ale stelelor. „Descoperirea acestor izotopi de metanol oferă o perspectivă esențială asupra istoriei ingredientelor necesare pentru construirea vieții aici, pe Pământ”, explică Alice Booth, autoarea principală a studiului și cercetătoare la Harvard & Smithsonian Center for Astrophysics.

HD 100453 este o stea mai masivă decât Soarele nostru, având aproximativ 1,6 ori masa acestuia. Este înconjurată de un disc protoplanetar, un vast nor de gaz și praf din care pot apărea planete, luni și comete. În acest disc, cercetătorii au identificat semnăturile celebre ale metanolului, grație datelor furnizate de telescopul ALMA, o rețea de radiotelescoape situată în deșertul Atacama, în Chile. De ce această stea și nu alta? Pentru că dimensiunea și căldura ei permit metanolului să rămână în formă gazoasă, deci detectabil de instrumente. În discurile stelelor mai mici, precum cel care înconjura Soarele tânăr, aceste molecule sunt adesea înghețate și, prin urmare, invizibile pentru metodele actuale. Dar asta nu este tot. Analizând raportul dintre metanol și alte molecule organice, echipa a descoperit că acesta era foarte apropiat de cel observat în cometele din sistemul solar. O coincidență? Nu neapărat.

Una dintre marile mistere ale astrochimiei este înțelegerea modului în care Pământul a primit elementele esențiale pentru viață. O ipoteză dominantă este că cometele bogate în molecule organice ar fi bombardat Pământul primitiv, aducând cu ele apă, carbon, metanol, aminoacizi și alte molecule complexe. Acest nou studiu vine să întărească această teorie. Dacă discurile protoplanetare formează în mod natural comete bogate în metanol și dacă ceea ce observăm în jurul HD 100453 reflectă ceea ce se întâmpla în jurul Soarelui nostru tânăr, atunci devine foarte plauzibil ca bazele chimice ale vieții să fi fost livrate de colete celeste. „Această cercetare susține ideea că cometele ar fi putut juca un rol major în aportul de materie organică esențială pentru Pământ cu miliarde de ani în urmă”, subliniază Milou Temmink, coautor al studiului și doctorand la Universitatea din Leiden, Olanda. „Ele ar putea explica formarea vieții… inclusiv a noastră.”

Această descoperire deschide noi perspective în căutarea originilor noastre. Ea arată că chimia necesară vieții poate exista cu mult înainte de formarea planetelor locuibile și că este poate mult mai răspândită în univers decât se credea. Cu instrumente precum ALMA, dar și cu viitoarele telescoape spațiale, precum James Webb sau ELT, cercetătorii speră să cartografieze chimia multor alte discuri protoplanetare. Obiectivul? Să înțeleagă dacă HD 100453 este un caz rar… sau pur și simplu o stea printre multe altele, al cărei disc ascunde secretele vieții.

Știință&Tehnică

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România