În imagine, steaua intitulată SDSS J102915+172927, din constelația Leului, pare banală și vagă. Dar, anticul astru incandescent dă peste cap orice teorie a astrofizicienilor referitoare la principiile formării stelelor.
O echipă de astronomi europeni a descoperit în Calea Lactee, cu ajutorul Telescopului Foarte Mare (Very Large Telescope – VLT), al Observatorului Spațial European (ESO) din Chile, o stea despre care mulți cred că este imposibil să existe: are în componența sa aproape exclusiv hidrogen și heliu și doar cantități extrem de scăzute din alte elemente.
Această compoziție bizară poziționează steaua în „zona interzisă” a larg acceptatei teorii a formării stelare, însemnând că, dacă aceasta din urmă ar fi fost corectă , astrul în discuție nu ar fi trebuit să se poată forma.
Dintre toate câte au descoperit vreodată astrofizicienii, steaua SDSS J102915+172927 prezintă cea mai scăzută pondere și aglomerare de elemente mai grele decât heliul – de 20.000 de ori mai puțin decât Soarele nostru. De asemenea, steaua este mult mai mică și mai bătrână decât Soarele, cu o vârstă estimată la circa 13 miliarde de ani.
Și totuși, această stea există. Cosmologii cred că hidrogenul și heliul (și un pic de litiu), cele mai ușoare elemente, au fost create la scurt timp după Big Bang, în timp ce restul elementelor pe care le vedem astăzi în jurul nostru s-au format ulterior în stele.
Exploziile supernovelor au răspândit acest material prin mediul interstelar și noi stele s-au format în mediul îmbogățit. Ca urmare, proporția elementelor din compoziția unei stele ne poate oferi o perspectivă asupra vârstei sale.
De asemenea, foarte surprinzătoare a fost absența aproape totală a litiului în cazul SDSS J102915+172927. Cercetătorii cred că această stea ar putea avea aceeași compoziție cu a Universului în momentele lui de început; dar, chiar și așa, steaua prezintă de 50 de ori mai puțin litiu decât se așteată cercetătorii să fi existat atunci.
Acum, astronomii cred că „steaua imposibilă” nu este singura de acest fel din Univers, așadar caută deja și alte exemple, cu ajutorul VLT-ului, pentru a putea explica natura ciudatului corp.
„O teorie multilateral acceptată prezice că stele ca aceasta, cu masă mică și cu cantități extrem de mici de metale, nu ar trebui să existe deoarece norii de material din care s-au format nu ar fi condensat niciodată. A fost surprinzător să descoperim, pentru prima oară, o stea reală în această „zonă interzisă”, lucru care ne indică să revizuim câteva dintre modelele formării stelelor pe care ne bizuim. Sărăcia în metale a stelei studiate înseamnă că este foarte primitivă. Ar putea fi una dintre cele mai vechi descoperite vreodată. Este un mister cum litiul care s-a format imediat după începutul Universului a fost distrus în această stea”, sunt de părere Elisabetta Caffay (de la Zentrum fur Astronomie der Universitat Heidelberg, Germania și Observatoitre de Paris, Franța), autor principal al lucrării și Lorenzo Monaco (de la ESO, Chile).
Foto: ESO-VLT
